Banca Națională a Moldovei are suficiente rezerve valutare (3,8 miliarde USD) pentru a asigura stabilitatea monedei naționale, în eventualitatea șocurilor de moment, scrie Bani.md.

Recenta majorare a ratei de bază cu două puncte procentuale, la 10,50%, va avea un impact mai mare și asupra stabilității cursului de schimb.

„Prin majorarea ratei de bază crește costul creditelor, dar și al depozitelor în lei și atunci oamenii sunt interesați să-și păstreze banii în plasamente bancare. Cu cât cresc depozitele cu atât este mai mică presiunea pe curs. Dacă oamenii pun mai mulți bani la depozite și mai puțin consumă este mai puțină presiune din partea importurilor. Consumul se constrânge se importă mai puțin, respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Guvernatorul băncii centrale afirmă că landșaftul pe care ne aflăm acum este prielnic pentru un leu stabil.

„Noi am avut o recoltă foarte bună a producției agricole care se exportă. Or, vedem că în ultimele săptămâni avem o ușoară apreciere, ceea ce înseamnă că vine valută de la exporturi. Acest lucru arată că piața valutară va fi puternic influențată și stabilizată de intrările de valută de la exporturi”, a comentat Aramașu.

Șeful băncii centrale afirmă că mandatul BNM nu este țintirea cursului valutar, ci stabilitatea prețurilor.

„Țintim inflația unde cursul de schimb este gestionat flotant. BNM face anumite intervenții pentru a reduce din șocurile de moment ca să nu afecteze economia”, a punctat guvernatorul.

Guvernatorul afirmă că BNM intervine pe piața valutară pentru că este mică și un jucător cu o ofertă sau cerere mai mare poate avea un impact puternic asupra evoluției de moment a pieței.

„Cursul de schimb este un instrument de ajustare a economiei la condițiile externe în funcție de situația internă și noi permitem ajustarea lui urmare a condițiilor fundamentale. BNM are rezerve valutare suficiente ca să răspundem la toate șocurile și să asigurăm stabilitatea. Totodată, ultima măsură de politică monetară va avea un impact mai mare asupra stabilității leului moldovenesc”, a mai spus Armașu.

Cursul valutar, instrumentul puternic al BNM

Economistul Veaceslav Ioniță afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Într-un an, până pe 20 februarie, leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. Comparativ cu dolarul american mai moderat, cu 1,5%, iar față de moneda unică europeană, cu 7%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #curs #leu #stabilitate

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.