Banca Națională a Moldovei și-a revizuit în creștere prognoza inflației pentru anul 2024 și 2025, cu 0,3 puncte procentuale și respectiv 0,1 puncte procentuale, potrivit Raportului inflației prezentat de către guvernatoarea BNM, Anca Dragu, scrie bani.md.

Rata anuală a inflației va oscila în proximitatea țintei de 5,0 la sută şi se va menţine în intervalul de variație de plus, minus 1,5 puncte procentuale pe parcursul orizontului de prognoză.

„Rata anuală a inflației va continua să scadă uşor în primul trimestru de prognoză, după care va spori până la începutul anului viitor, ulterior va înregistra o diminuare uşoară până la sfârşitul orizontului de prognoză (trimestrul I 2026), excepție trimestrul IV 2025 când va creşte neînsemnat”, a punctat Dragu.

Rata anuală a inflatiei va înregistra valoarea maximă de 6,4 la sută în trimestrul I 2025 şi valoarea minimă de 3,5 la sută în trimestrul III 2025.

Inflaţia medie anuală va fi de 5,0 la sută în 2024 şi de 4,6 la sută în anul 2025.

Ritmul anual al inflației este determinat de contribuția pozitivă a tuturor componentelor IPC, cu excepția prețurilor reglementate din trimestrul II 2024, şi a prețurilor la combustibili pentru trei trimestre consecutive începând cu trimestrul III 2025, unde acestea vor avea un impact negativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #inflatie #rata anuala

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.