Biroul Național de Statistică (BNS) a încheiat recensământul de probă a populației și locuințelor. Procesul s-a desfășurat în perioada 28 august – 10 octombrie 2023 și a cuprins 11 localități/sectoare de localități din țară.

La recensământul de probă au participat doar locuitorii din sectoarele de recensământ selectate din localitățile: mun. Chișinău (sect. Centru, Rîșcani, Botanica, Ciocana, s. Colonița), mun. Bălți, or. Soroca, s. Glinjeni din raionul Fălești, s. Varnița din raionul Anenii Noi, s. Butuceni din raionul Orhei, s. Crihana Veche din raionul Cahul, s. Copanca din raionul Căușeni, or. Taraclia, mun. Comrat.

„Exercițiul” a servit la testarea chestionarelor de recensământ, a instrumentelor de colectare a datelor (tabletelor), a sarcinii care revine unui recenzor și a timpului necesar pentru desfășurarea interviului, precum și a diverselor aspecte privind modul de organizare a recensământului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recensământul de probă, de asemenea, a ajutat la înțelegerea mai bună a provocărilor și obstacolelor posibile, și va permite identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea și eficientizarea procesului de desfășurare a recensământului din anul viitor, astfel asigurând o calitate înaltă a informațiilor colectate.

În cadrul recensământului de probă, au fost colectate date despre:

persoanele cu reședință obișnuită în Republica Moldova la data de referință a recensământului de probă;
a celor cu domiciliul în Republica Moldova aflate peste hotare pe un termen de până la 12 luni la muncă, la studii și în alte scopuri;
clădirile de locuit (ocupate sau neocupate), precum și cele cu altă destinație decât cea de locuit, dacă există cel puțin o locuință în acestea;
locuințele situate în orice clădire, indiferent dacă sunt locuite sau nu la data de referință a recensământului de probă.

„În context, informăm că, recensământul de probă nu are drept scop diseminarea datelor obținute în procesul de testare a prelucrării datelor cu referire la variabilele colectate prin intermediul chestionarelor de recensământ sau publicarea altor informații statistice rezultate din exercițiul de probă, acestea fiind irelevante din punct de vedere statistic (recensământul de probă nu se realizează pe un eșantion reprezentativ)”, notează BNS.

În cadrul recensământului de probă, în premieră datele au fost înregistrate pe dispozitive portabile electronice. În total, circa 160 de persoane au efectuat chestionarea, iar pentru organizarea întregului proces s-au cheltuit circa 5 milioane de lei.

#BNS #cheltuieli #date colectate #probă #recensământ

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.