Biroul Național de Statistică (BNS) a încheiat recensământul de probă a populației și locuințelor. Procesul s-a desfășurat în perioada 28 august – 10 octombrie 2023 și a cuprins 11 localități/sectoare de localități din țară.

La recensământul de probă au participat doar locuitorii din sectoarele de recensământ selectate din localitățile: mun. Chișinău (sect. Centru, Rîșcani, Botanica, Ciocana, s. Colonița), mun. Bălți, or. Soroca, s. Glinjeni din raionul Fălești, s. Varnița din raionul Anenii Noi, s. Butuceni din raionul Orhei, s. Crihana Veche din raionul Cahul, s. Copanca din raionul Căușeni, or. Taraclia, mun. Comrat.

„Exercițiul” a servit la testarea chestionarelor de recensământ, a instrumentelor de colectare a datelor (tabletelor), a sarcinii care revine unui recenzor și a timpului necesar pentru desfășurarea interviului, precum și a diverselor aspecte privind modul de organizare a recensământului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recensământul de probă, de asemenea, a ajutat la înțelegerea mai bună a provocărilor și obstacolelor posibile, și va permite identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea și eficientizarea procesului de desfășurare a recensământului din anul viitor, astfel asigurând o calitate înaltă a informațiilor colectate.

În cadrul recensământului de probă, au fost colectate date despre:

persoanele cu reședință obișnuită în Republica Moldova la data de referință a recensământului de probă;
a celor cu domiciliul în Republica Moldova aflate peste hotare pe un termen de până la 12 luni la muncă, la studii și în alte scopuri;
clădirile de locuit (ocupate sau neocupate), precum și cele cu altă destinație decât cea de locuit, dacă există cel puțin o locuință în acestea;
locuințele situate în orice clădire, indiferent dacă sunt locuite sau nu la data de referință a recensământului de probă.

„În context, informăm că, recensământul de probă nu are drept scop diseminarea datelor obținute în procesul de testare a prelucrării datelor cu referire la variabilele colectate prin intermediul chestionarelor de recensământ sau publicarea altor informații statistice rezultate din exercițiul de probă, acestea fiind irelevante din punct de vedere statistic (recensământul de probă nu se realizează pe un eșantion reprezentativ)”, notează BNS.

În cadrul recensământului de probă, în premieră datele au fost înregistrate pe dispozitive portabile electronice. În total, circa 160 de persoane au efectuat chestionarea, iar pentru organizarea întregului proces s-au cheltuit circa 5 milioane de lei.

#BNS #cheltuieli #date colectate #probă #recensământ

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.