Biroul Național de Statistică (BNS) a încheiat recensământul de probă a populației și locuințelor. Procesul s-a desfășurat în perioada 28 august – 10 octombrie 2023 și a cuprins 11 localități/sectoare de localități din țară.

La recensământul de probă au participat doar locuitorii din sectoarele de recensământ selectate din localitățile: mun. Chișinău (sect. Centru, Rîșcani, Botanica, Ciocana, s. Colonița), mun. Bălți, or. Soroca, s. Glinjeni din raionul Fălești, s. Varnița din raionul Anenii Noi, s. Butuceni din raionul Orhei, s. Crihana Veche din raionul Cahul, s. Copanca din raionul Căușeni, or. Taraclia, mun. Comrat.

„Exercițiul” a servit la testarea chestionarelor de recensământ, a instrumentelor de colectare a datelor (tabletelor), a sarcinii care revine unui recenzor și a timpului necesar pentru desfășurarea interviului, precum și a diverselor aspecte privind modul de organizare a recensământului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recensământul de probă, de asemenea, a ajutat la înțelegerea mai bună a provocărilor și obstacolelor posibile, și va permite identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea și eficientizarea procesului de desfășurare a recensământului din anul viitor, astfel asigurând o calitate înaltă a informațiilor colectate.

În cadrul recensământului de probă, au fost colectate date despre:

persoanele cu reședință obișnuită în Republica Moldova la data de referință a recensământului de probă;
a celor cu domiciliul în Republica Moldova aflate peste hotare pe un termen de până la 12 luni la muncă, la studii și în alte scopuri;
clădirile de locuit (ocupate sau neocupate), precum și cele cu altă destinație decât cea de locuit, dacă există cel puțin o locuință în acestea;
locuințele situate în orice clădire, indiferent dacă sunt locuite sau nu la data de referință a recensământului de probă.

„În context, informăm că, recensământul de probă nu are drept scop diseminarea datelor obținute în procesul de testare a prelucrării datelor cu referire la variabilele colectate prin intermediul chestionarelor de recensământ sau publicarea altor informații statistice rezultate din exercițiul de probă, acestea fiind irelevante din punct de vedere statistic (recensământul de probă nu se realizează pe un eșantion reprezentativ)”, notează BNS.

În cadrul recensământului de probă, în premieră datele au fost înregistrate pe dispozitive portabile electronice. În total, circa 160 de persoane au efectuat chestionarea, iar pentru organizarea întregului proces s-au cheltuit circa 5 milioane de lei.

#BNS #cheltuieli #date colectate #probă #recensământ

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.