Republica Moldova continuă să se confrunte cu un declin accentuat al natalității. Datele Biroului Național de Statistică pentru perioada 2019–2024 arată o scădere constantă a numărului de nașteri. Potrivit statisticilor, în anul 2024 au fost înregistrați 23,6 mii de născuți-vii, cu 8,8 mii mai puțini față de anul 2019. Distribuția în funcție de mediul de reședință a rămas relativ stabilă, 57,9% dintre copii născându-se în mediul rural, iar 42,1% în mediul urban.

Structura pe sexe nu a suferit modificări semnificative. Din totalul nou-născuților în 2024, 51,3% au fost băieți (12,1 mii), iar 48,7% fete (11,5 mii). Rata natalității a coborât la 9,8 născuți-vii la 1.000 de locuitori, față de 12,2 în 2019.

Cei mai mulți copii sunt la prima naștere

În ceea ce privește rangul nașterilor, în 2024 predomină născuții-vii de rangul I (37,1%), urmați de cei de rangul II (26,2%). Această tendință se menține în ultimii doi ani, semnalând că tot mai multe femei aleg să aibă un singur copil. Majoritatea copiilor sunt născuți de mame cu vârsta sub 34 de ani. Ponderea mamelor foarte tinere, sub 20 de ani, a scăzut la 5,2% în 2024, față de 5,9% în anul 2019.

Crește mortalitatea infantilă

În anul 2024 au decedat 279 de copii sub vârsta de un an, rata mortalității infantile ajungând la 11,8 decese la 1.000 de născuți-vii – o creștere îngrijorătoare comparativ cu 2019, când rata era de 8,4. Peste jumătate dintre copiii decedați au fost băieți (54,1%). Principalele cauze ale deceselor rămân:

afecțiunile din perioada perinatală – 60,6%,

anomaliile congenitale – 24,4%,

bolile respiratorii – 9,7%,

accidentele și traumatismele – 1,8%.

Numărul total al copiilor în vârstă de 0-17 ani, la 1 ianuarie 2025, a fost de 494,1 mii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #moarte infantila #natalitate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.