În luna noiembrie este marcată Ziua Mondială a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC). Potrivit datelor oferite de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în Republica Moldova, în anul 2024, 351 de persoane au decedat din cauza acestei boli, comparativ cu 344 de decese în 2023 și 433 în 2022.

Deși BPOC reprezintă a treia cauză de deces la nivel mondial, boala nu este adesea diagnosticată. Ea se dezvoltă progresiv și este provocată, de regulă, de o combinație de factori de risc. Expunerea la fumul de tutun, precum și la particule și gaze toxice inhalate, constituie principalii factori declanșatori.

Astăzi se cunoaște că, pe lângă fumat, numeroși alți factori pot favoriza apariția bolii, iar aceasta poate debuta chiar de la vârste fragede, afectând inclusiv persoane tinere. Printre simptomele BPOC se numără:

dificultăți de respirație;
tuse cronică, adesea cu flegmă, oboseală.

Pe măsură ce boala avansează, activitățile zilnice devin tot mai greu de realizat din cauza senzației accentuate de lipsă de aer. Persoanele afectate suferă frecvent și de alte probleme de sănătate, precum boli cardiace, osteoporoză, afecțiuni musculo-scheletare, cancer pulmonar, depresie sau anxietate.

BPOC este inclusă în Planul de acțiune global al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (BNT) și în Agenda 2030 a Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, însă accesul la diagnostic și îngrijire rămâne a fi o problemă uriașă în multe țări. Inhalatoarele bronhodilatatoare care pot salva vieți sunt disponibile doar în 60% din țările cu venituri mici și medii, iar corticosteroizii inhalatori în 40%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La cea de-a 78-a Adunare Mondială a Sănătății din luna mai 2025 a fost adoptată Rezoluția WHA78 privind sănătatea pulmonară (2025), care stabilește un cadru cuprinzător pentru promovarea sănătății pulmonare la nivel global. Rezoluția abordează întregul spectru al sănătății pulmonare, inclusiv:

boli pulmonare netransmisibile (astm, BPOC, cancer pulmonar);
boli pulmonare transmisibile (pneumonie, tuberculoză);
factori cheie de risc (tutun, poluarea aerului, expuneri ocupaționale).

Aceasta solicită statelor membre să consolideze abordările integrate ale sănătății pulmonare prin intermediul asistenței medicale primare, susținute de o perspectivă la nivelul întregului guvern și al întregii societăți.

#BPOC #deces #Moldova

Compania aeriană națională a Serbiei, Air Serbia, își face intrarea pe piața aviației din Republica Moldova. Din data de 3 iunie 2027, operatorul va inaugura o cursă regulată directă între Chișinău și Belgrad și va oferi pasagerilor moldoveni o nouă conexiune aeriană cu Europa de Sud-Est și posibilități suplimentare de călătorie către destinații internaționale, scrie bani.md.

Potrivit anunțului oficial al companiei, zborurile pe ruta Chișinău–Belgrad vor fi operate de patru ori pe săptămână, iar biletele au fost deja puse în vânzare. Noua legătură face parte dintr-un program amplu de extindere a rețelei Air Serbia, care pregătește lansarea a șase destinații noi în 2027.

Intrarea companiei sârbe pe piața moldovenească ar putea intensifica concurența în sectorul transportului aerian, în special pe segmentul zborurilor cu escală. Aeroportul din Belgrad reprezintă un important nod de conexiune regională, de unde Air Serbia operează curse către numeroase orașe europene, dar și către destinații intercontinentale.

Un avantaj pentru pasagerii din Republica Moldova îl reprezintă posibilitatea de a călători prin Belgrad către Statele Unite. Air Serbia operează deja zboruri transatlantice spre New York și Chicago, iar în 2027 intenționează să adauge Miami pe harta destinațiilor sale. Astfel, noua rută ar putea constitui o alternativă pentru călătoriile peste Atlantic, în funcție de orarul conexiunilor și de tarifele disponibile.

Potrivit datelor aeroportuare, în septembrie 2026, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași lună a anului precedent.