Ministrul de externe al României Bogdan Aurescu a solicitat luni, la reuniunea miniștrilor de externe din cele 27 de țări ale UE, adoptarea cât mai curând posibil a unei liste de sancțiuni împotriva celor care sunt în spatele unor tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

„Voi prezenta o situație a procedurii pe care România a inițiat-o, împreună cu alte state, pentru a lista persoanele care acționează împotriva stabilității Republicii Moldova, în cadrul regimului de sancțiuni recent creat. Am propus crearea acestui regim de sancțiuni la 20 februarie, în cadrul Consiliului Afaceri Externe, și mă bucur că, într-un timp record, poate în cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni în cadrul Uniunii Europene, a fost lansat acest regim de sancțiuni. Așadar, sper că aceste liste vor fi adoptate cât mai curând posibil”, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, înaintea reuniunii, scrie caleaeuropeana.ro.

Declarațiile mele înaintea Consiliului Afaceri Externe / #CAE 🇪🇺 la #Bruxelles / My doorstep statement just before today’s Foreign Affairs Council #FAC🇪🇺 👇https://t.co/OauUgQh8Oi

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 22, 2023

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#actiuni de destabilizare #Bogdan Aurescu #ministru de externe #Moldova #sanctiuni

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.