Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a comentat situațiile din sectorul construcțiilor în care locuințele achitate integral de cetățeni nu sunt finalizate sau nu pot fi date în exploatare din cauza problemelor apărute la nivelul dezvoltatorilor, referindu-se la cel mai recent caz. Potrivit oficialului, este vorba despre imobile ridicate fie fără autorizații și proiecte tehnice, fie cu abateri majore de la documentația aprobată. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Территория свободы”, la Realitatea TV.

Oficialul a explicat că astfel de situații apar în special în cazul proiectelor în care au existat încălcări ale cadrului legal sau modificări neautorizate în timpul construcției.

„Avem cazuri în care s-a construit fără documentație, fără proiecte sau cu abateri semnificative de la autorizațiile inițiale. Aceste lucruri duc inevitabil la blocaje în procesul de dare în exploatare”, a declarat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, aceste abateri generează dificultăți majore în procesul de recepție a imobilelor, iar în unele cazuri duc la blocarea proiectelor, mai ales atunci când companiile implicate intră ulterior în proceduri de insolvabilitate.

Bolea a subliniat că în astfel de situații sunt afectați în mod direct cetățenii care au achitat locuințele, dar nu pot intra în posesia lor legală.

„Este o problemă serioasă, pentru că vorbim despre oameni care au investit economiile de o viață și care se trezesc că nu își pot înregistra locuințele din cauza unor nereguli comise de dezvoltatori”, a mai spus ministrul.

Oficialul a îndemnat cetățenii să verifice atent documentele înainte de achiziția unei locuințe și să acorde o atenție sporită companiilor de construcții, pentru a evita situațiile problematice.

„Trebuie să fim foarte atenți, să verificăm toate documentele și să vedem foarte clar de la cine și cum cumpărăm aceste apartamente”, a declarat Vladimir Bolea.

El a atras atenția că fenomenul evidențiază necesitatea unor reguli mai stricte și a unui control mai riguros în domeniul construcțiilor, pentru a preveni astfel de cazuri în viitor, iar autoritățile analizează în prezent măsuri suplimentare de reglementare, menite să protejeze cumpărătorii și să delimiteze clar companiile care respectă legea de cele implicate în practici ilegale.

Sute de familii din Chișinău au rămas fără locuințe, după ce compania de construcții a intrat în insolvabilitate

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apartamente #Chisinau #Vladimir Bolea

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.