Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Bolea vrea să modifice legea licențierii importului de cereale. Fermierii cer discuții cu Recean și promit proteste

28 Iun. 2024, 09:51
 // Categoria: Societate // Autor:  Victoria Laur
28 Iun. 2024, 09:51 // Societate //  Victoria Laur

Ministrul Vladimir Bolea a anunțat joi seara că legea privind licențierea importului de cereale ar putea fi modificată, astfel încât autoritățile să poată interveni atunci când există argumentări despre impactul negativ al situației de pe piață asupra economiei. Pe de altă parte, fermierii cer discuții cu Dorin Recean și amenință că în caz contrar vor ieși la proteste.

Problema vine după ce, pe 26 iunie, a expirat termenul de obligatoriu de licențiere a importului de cereale. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) nu îl mai poate prelungi, deoarece legea prevede că procedura se poate institui cel mult pentru trei luni și poate fi prelungit o singură dată, pentru încă trei luni.

„Măsura de licențiere a fost introdusă pentru prima dată la 11 octombrie 2023 și a fost funcțională pe perioada stării de urgență (până pe 31 decembrie 2023). Următoarea decizie de menținere a acestei măsuri a fost luată pe 5 ianuarie 2024 și extinsă pe 8 aprilie, cu termen-limită până pe 26 iunie curent”, anunța anterior MAIA.

Vladimir Bolea a menționat în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” cu Gheorghe Gonța că licențierea a fost introdusă pentru a crea un instrument de negociere între procesatori și producătorii locali de cereale.

„Acest instrument și-a făcut efectul când vedem că este decalaj mare, sau îmi vinzi mie, sau aștepți. Am creat un instrument agricultorilor din Republica Moldova, ca să poată beneficia de preţ corect. Acest mare procesator (n. red.: companiile lui Vaja Jhashi) întotdeauna a oferit prețurile cele mai bune. Problema lui este aceeași, plătește prost, cu întârziere. Și acum are datorii”, a menționat Vladimir Bolea.

Agricultorii consideră, însă, că în lipsa licențierii s-ar putea confrunta cu o criză similară celei de anul trecut, când au pierdut circa două miliarde de lei. Atunci, companiile mari au cumpărat la preț mic răsărita și au reexportate-o cu tarif de câteva ori mai mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform unei declarații publicate de „Forța Fermierilor”, reprezentanții ramurii cere întrevedere urgentă cu premierul Dorin Recean și cu membrii Comisiei parlamentare agricultură şi industrie alimentară, pentru a discuta subiectul și a identifica soluții.

„Prelungirea acestui instrument de import controlat este vital pentru supraviețuirea agricultorilor mici și mijlocii din satele Moldovei. Experiența anului trecut, când guvernul a aplicat cu mare întârziere această măsură le-a provocat agricultorilor locali pierderi enorme, estimate la peste 2 miliarde de lei. Situația lor financiară fiind una extrem de critică la moment.

Precizăm opiniei publice că solicităm prelungirea importului controlat de aceste produse și nu interzicerea lui – măsură care este activă la moment în țările europene vecine Ucrainei ca instrument de protejare a producătorilor agricoli locali”, notează fermierii.

Dacă solicitările lor nu vor fi revendicate, agricultorii avertizează că își rezervă dreptul să organizeze „proteste masive”.

DOC Termenul de licenţiere a importului de cereale expiră: Agricultorii sunt îngrijoraţi că vor suporta pierderi

UPDATE

Guvernul a comunicat că MAIA a pregătit anticipat un set de măsuri. Cabinetul de miniștri a recepționat solicitarea fermierilor și amintește că ministerul de resort este responsabil să gestioneze situația.

„Autoritățile au recepționat apelul public al unei asociații a producătorilor de cereale și Guvernul amintește că platforma constantă de discuții aparține Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, care a pregătit în anticipare un set de măsuri”, a precizat pentru Realitatea Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:25 // Slider //  Ana Panaguța

La 85 de ani de la începutul Holocaustului în Basarabia, memoria evreilor persecutați și uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este readusă în spațiul public al Bălțiului. În centrul municipiului a fost inaugurat „Pragul de poticnire”, un memorial amplasat într-un loc legat direct de tragedia comunității evreiești locale, care, înainte de război, reprezenta o parte importantă a vieții orașului, transmite nordnews.md.

„Timp de generații, comunitatea evreiască a fost o parte integrantă a vieții orașului. Aici au funcționat sinagogi, școli, biblioteci și instituții culturale. Evreii au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului Bălți”, a declarat Marina Anukov, șefa reprezentanței „Nativ” a Centrului Cultural Israelian în Republica Moldova.

În 1930, în Bălți locuiau peste 14 mii de evrei. Un deceniu mai târziu, comunitatea avea să fie lovită de Holocaust. Potrivit Centrului Mondial de Comemorare a Holocaustului „Yad Vashem”, în iulie 1941, 44 de evrei, printre care membri ai Comitetului Evreiesc, au fost scoși din subsolul fostei Bănci Moldova și duși la periferia orașului pentru a fi executați. Un singur om a supraviețuit. Noul memorial a fost amplasat în apropierea fostei bănci, pe strada Ștefan cel Mare 50.

„Pietrele de poticnire sunt menite să comemoreze persoanele care au fost discriminate și ucise pentru că erau evrei. Și sunt menite să fie unul dintre primele semne publice care recunosc faptul că populația evreiască a fost, de asemenea, persecutată aici, în Bălți”, a declarat Achilles Arvedt, secretar-cancelar al Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

În aceeași zi, memoria comunității evreiești a fost readusă în atenție și într-un alt loc al municipiului. La cimitirul evreiesc de pe strada Miron Costin a fost inaugurat gardul restaurat. Proiectul, în valoare de 60 de mii de euro, a permis refacerea a 750 de metri de împrejmuire.

„În ceea ce privește cimitirul nostru, există de mult timp dorința de a-l împrejmui complet cu un gard. Deși actele de vandalism sunt rare, ca în orice cimitir, tot trebuie împrejmuit, și împrejmuit corespunzător. Ultima dată când s-a făcut asta, cred, a fost acum aproximativ 40 de ani”, a declarat Isaac Golberg, președintele comunității evreiești din Bălți.

Lucrările au fost finalizate în decembrie 2025, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și al municipalității Bălți, care a asigurat 10% din costul proiectului. Comunitatea evreiască își propune să continue amenajarea cimitirului prin pavarea aleii centrale și instalarea unui sistem de iluminat alimentat cu energie solară. Dincolo de conservarea locului, autoritățile locale vorbesc despre păstrarea memoriei oamenilor care au făcut parte din istoria municipiului.

„Cum am spus, aici sunt înmormântate mai multe persoane care sunt celebre mult dincolo de granițele Moldovei. Pe pietrele funerare nu sunt doar nume. În spatele fiecărui nume se află o poveste, destinele oamenilor care au construit orașul nostru, de care suntem mândri și ne amintim de ei pentru că aceasta a fost contribuția lor”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Inițiativa instalării memorialului a fost prezentată Fundației Konrad Adenauer în 2025, în cadrul unui program care include activități de cercetare și educație privind istoria Holocaustului.

„Această idee a apărut grație comunității evreiești din Republica Moldova, care s-a adresat pentru sprijin în cadrul programului de comemorare dedicat celor 85 de ani de la începutul Holocaustului în Republica Moldova și de la înființarea ghetoului de la Chișinău”, a declarat Snejana Serebrian, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Holocaustul a distrus o mare parte a comunității evreiești din Bălți. În septembrie 1941, aproximativ nouă mii de evrei aflați în lagărele de la Răuțel, Rîșcani și Limbenii Noi au fost transferați la Mărculești. Aproximativ trei mii dintre ei erau evrei din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!