„O bombă cu ceas plin cu gaz” plutește, în Marea Mediterană, în apropierea coastelor Italiei. Autoritățile maritime i-au avertizat pe navigatori să stea departe de un petrolier rusesc fără echipaj, care se află în derivă de câteva zile între Italia și Malta după un presupus atac cu drone. În timp ce Rusia denunță o încălcare a dreptului internațional și critică Italia pentru că nu a condamnat presupusul atac, autoritățile din Italia sunt mai îngrijorate de un posibil dezastru ecologic, relatează antena3.ro.

Imagini de supraveghere filmate de deasupra navei arată vasul înnegrit și fumegând, înclinat într-o parte, cu o spărtură uriașă pe partea babord și cu o substanță uleioasă pe suprafața apei din jur.

Nava sub pavilion rus – Arctic Metagaz – transportă aproximativ 900 de tone de motorină și peste 60.000 de tone de gaz natural lichefiat, aflate încă în corpul navei, potrivit autorităților italiene.

Se presupune că vasul face parte din așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei, formată din petroliere vechi care transportă în mod clandestin petrol rusesc în întreaga lume, în pofida sancțiunilor impuse de Statele Unite și Europa după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.

Nava, lungă de 277 de metri, plecase din portul arctic rusesc Murmansk și se îndrepta spre Egipt, potrivit site-ului VesselFinder.

Totuși, în dimineața zilei de 3 martie, vasul „a fost atacat de drone maritime și aeriene în ape neutre din Marea Mediterană, la aproximativ 168 de mile marine sud-est de Malta”, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe din Rusia într-un comunicat din 11 martie.

Cei 30 de membri ai echipajului, dintre care unii au suferit arsuri, au abandonat nava după izbucnirea unui incendiu. Ei au fost salvați din barca de salvare și transportați la Benghazi de Garda de Coastă a Libiei, în cooperare cu ambasada Rusiei în Libia, potrivit purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zakharova, care a calificat presupusul atac asupra navei comerciale drept un „act de terorism”.

Ministerul rus al Transporturilor a afirmat că drone navale ucrainene ar fi fost responsabile pentru atac, potrivit Reuters. Ucraina nu a comentat incidentul.

Deși incidentul a avut loc în ape internaționale, guvernul Italiei este tot mai îngrijorat că schimbarea vânturilor ar putea împinge nava spre apele teritoriale italiene, potrivit autorităților navale italiene.

Situația a fost analizată într-o ședință de urgență vineri, la care au participat miniștrii Apărării, Afacerilor Externe, Energiei, Transporturilor maritime și protecției civile, precum și premierul italian Giorgia Meloni. Participanții i-au recomandat premierului ca nava să nu fie primită într-un port italian, descriind-o drept „o bombă cu ceas plină cu gaz”, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe italian.

Nu se crede că a mai rămas cineva la bordul petrolierului, care a pierdut complet alimentarea cu energie și controlul asupra sistemului de direcție. Meloni a declarat după reuniune că Guvernul său se află în „contact permanent” cu autoritățile din Malta, iar cele două state monitorizează situația.

Atât Italia, cât și Malta au trimis remorchere și echipamente antipoluare pregătite să intervină dacă va fi necesar. Duminică, nava plutea în derivă la aproximativ 20 de mile marine de insula siciliană Linosa, parte a arhipelagului care include Lampedusa.

În cele din urmă, responsabilitatea operațiunilor de salvare revine proprietarului rus al navei, compania LLC SMP Techmanagement, însă autoritățile italiene și malteze nu au confirmat până acum vreun contact cu aceasta.

Autoritățile din Malta au angajat o echipă specializată în salvare maritimă pentru a stabili dacă petrolierul poate fi remorcat în siguranță către un port sau dacă ar trebui scufundat în larg, potrivit ziarului Malta Today.

Garda de Coastă din Italia a refuzat să confirme pentru CNN dacă există și un plan de a remorca nava mai departe în larg, unde apele sunt mai adânci.

Organizația de conservare World Wide Fund for Nature (WWF) a avertizat asupra riscurilor pentru mediu, mai ales dacă petrolierul ar fi scufundat cu încărcătura sa „extrem de periculoasă”.

„O eventuală scurgere ar putea provoca incendii pe mare, nori criogenici letali pentru fauna marină și o poluare extinsă și de lungă durată a apei și atmosferei”, a transmis organizația într-un comunicat publicat vineri.

WWF a precizat că zona în care nava plutește în prezent găzduiește aproape toate speciile marine protejate din Marea Mediterană și este traversată de ton roșu și pește-spadă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezastru #ecologic #Marea Mediterană #petrolier rusesc

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.