Șeful Direcției generale asistență medicală și socială din Capitală, Boris Gîlca, a venit cu detalii despre starea copilui care se presupunea că are hepatită virală acută. Oficiaul a declarat că micuțul a fost adus la spital într-o stare foarte gravă, iar acum acesta se simte mult mai bine. Copilul a fost internat în data de 7 mai în Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii, din Chișinău, cu simptome specifice hepatitei virale acute.

„Copilașul este într-o stare bună. Rămâne încă în supraveghere în secția de reanimare, dar cel mai probabil azi, mâine va fi transferat într-o secție obișnuită”, a declarat Boris Gîlca.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Este o bună ocazie de a atenționa părinții despre această formă necunoscută încă de hepatită nespecifică la copii. Avem doar un singur caz înregistrat în Republica Moldova și sperăm foarte mult că va fi un caz cu final fericit. Totuși părinții trebuie să fie atenți la comportamentul copiilor, la regulile de igienă. Părinții să bată alarma imediat dacă văd anumite semne de icter și alte simptome și să se adreseze imediat medicului”, a mai precizat Boris Gîlca.

Amintim că săptămâna trecută Ministerul Sănătății a venit cu anunțul că în Republica Moldova a fost raportat primul caz de hepatită acută virală de origine necunoscută. În Europa maladia face ravagii, iar potrivit secretarei de Stat a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, există circa 40 de cazuri în care pacienții necesită transplant de ficat. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, până pe 10 mai au fost identificate 348 de cazuri probabile de hepatită acută severă de etiologie necunoscută. Îmbolnăvirile sunt raportate în 21 de țări, iar agentul cauzal rămâne deocamdată necunoscut.

#Boris Gilca #copil hepatită acută #hepatită de origine necunoscută

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.