Șeful Direcției generale asistență medicală și socială din Capitală, Boris Gîlca, este îngrijorat de situația din regiune și mai ales de bombardamentele de la centrala din orașul Zaporojie, care se află la 740 de kilometri de țara noastră. Oficialul este indignat că Ministerul Sănătății și alte structuri competente nu anunță nimic și nu ne ghidează ce să facem în caz de dezatru nuclear.

Astfel, Boris Gîlca a pulicat o serie de safturi care vin de la specialiștii de la Primăria Municipiului Chișinău si Direcția Generală Asistență Medicală și Socială:

Un spațiu închis reprezintă un prim și bun adăpost.
Închideți toate ușile, ferestrele și canalele de aerisire.
Opriți sistemele de ventilație (dacă există).
Dacă va aflați în mașină, închideți geamurile, opriți sistemul de ventilație și părăsiți zona afectată.
Scoateți-vă hainele și puneți-le în saci de plastic. Curățați-vă părul și corpul prin spălare. Această precauție va îndepărta eventuale particule de praf radioactiv.

„Ministerul Sănătății ar trebui să vină cu mai multe clarificări pe acest subiect: de unde luăm aceste pastile, dozele necesare conform vârstei și, în general, dacă avem asemenea preparate suficiente în farmacii și depozite farmaceutice. Totodată să ne spună și cui nu sunt recomandate aceste preparate”, a mai scris Gîlca.

Compania energetică de stat ucraineană Energoatom a anunțat ieri că forțele ruse au minat centrala nucleară ocupată din Zaporojie. Energoatom a raportat sâmbătă că uzina Zaporojie a fost „grav avariată” de bombardamentele rusești.

Trupele ruse dețin controlul asupra centralei Zaporojie din martie, deși tehnicieni ucraineni conduc încă uzina. Ucraina a acuzat Rusia că folosește instalația ca scut din care să tragă asupra țintelor civile. Luni, șeful Energoatom, Petro Kotin, a cerut o zonă demilitarizată în jurul centralei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centrala de la Zaporojie #centrala nucleară de la Zaporojie #războiul din Ucraina

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.