Premierul britanic Boris Johnson a ajuns la un pas să fie demis. Acesta este obiectul unei moţiuni de cenzură luni seară, după ce a fost atins pragul necesar de parlamentari conservatori, a anunţat luni Graham Brady, preşedintele Comitetului 1922 al Partidului Conservator, structură responsabilă pentru probleme de organizare internă, scrie Agerpres.

„Pragul de 15% dintre parlamentari care solicită un vot de încredere în şeful Partidului Conservator a fost depăşit”, a declarat Graham Brady într-un comunicat.

Procedura de vot se va desfăşura între orele locale 18:00 şi 20:00, iar rezultatul va fi anunţat la scurt timp.

„În această seară există şansa de a se pune capăt lunilor întregi de speculaţii şi de a permite guvernului să tragă o linie şi să meargă mai departe. Prim-ministrul salută oportunitatea de a-şi prezenta cazul în faţa membrilor parlamentului şi a le aminti faptul că, atunci când sunt uniţi şi concentraţi pe chestiuni care contează pentru alegători, nu există o forţă politică mai impresionantă”, a declarat un purtător de cuvânt al premierului Boris Johnson.

Şefa diplomaţiei britanice Liz Truss şi-a exprimat sprijinul pentru premierul Boris Johnson înaintea votului de luni seară.

„Prim-ministrul are 100% susţinerea mea în votul de azi şi încurajez puternic colegii să îl sprijine. El a gestionat redresarea post-COVID şi sprijinul pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a prezentat scuze pentru greşelile făcute. Acum trebuie să ne concentrăm pe creşterea economică”, a scris Truss pe Twitter.

Şi ministrul finanţelor Rishi Sunak a afirmat că îl susţine pe Johnson.

Truss şi Sunak sunt văzuţi drept potenţiali succesori dacă Boris Johnson va fi destituit. Acesta se confruntă cu o presiune în creştere pe plan intern, mai ales după dezvăluirile privind petrecerile desfăşurate la reşedinţa din Downing Street în plin lockdown la nivel naţional impus de pandemia de COVID-19. Boris Johnson chiar a primit o amendă de la poliţie pentru participarea la un eveniment de acest fel.

Pentru destituirea şefului executivului britanic este necesar ca 180 de parlamentari conservatori să voteze contra lui, prag despre care unii membri ai Partidului Conservator afirmă că ar fi dificil de atins. În cazul în care moţiunea va trece, atunci Partidul Conservator va trebui să organizeze o competiţie internă pentru desemnarea unui succesor.

Pe 21 aprilie, legislativul britanic a lansat o anchetă împotriva premierului Boris Johnson, acuzat că a indus în eroare legislativul de la Londra prin reacţiile sale iniţiale la informaţii conform cărora a încălcat măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus. Johnson a prezentat scuze în parlament pentru că a participat la o petrecere în grădina din Downing Street 10, în timpul primului lockdown determinat de criza COVID-19, declarând că regretă ce a făcut şi că a crezut că întâlnirea respectivă, desfăşurată în 20 mai 2020, era o reuniune de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Boris Johnson #demitere #Marea Britanie

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.