În contextul sprijinului militar acordat Ucrainei, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, răspuns vineri, 30 august curent, jurnaliștilor cu privire la posibilitatea ca Ucraina să fie autorizată să lanseze atacuri asupra țintelor militare de pe teritoriul Rusiei utilizând arme furnizate de statele membre. Șeful diplomației europene a respins ferm ideea că astfel de acțiuni ar implica Uniunea Europeană într-un conflict direct cu Rusia, subliniind că sprijinul oferit Ucrainei este destinat exclusiv apărării acesteia.

„Cred că este ridicol să spunem că a permite atacuri pe teritoriul rusesc înseamnă a fi în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova – sprijinim Ucraina,” a afirmat Borrell, înaintea reuniunii informale de la Bruxelles a miniștrilor apărării din UE. „Ucraina este atacată de pe teritoriul rusesc și, conform dreptului internațional, poate reacționa atacând locurile de unde este atacată. Așadar, nu este nimic ciudat în asta. Puteți fi de acord sau nu, dar nu este vorba de un război împotriva Moscovei dacă unele state membre fac acest lucru”, a punctat acesta.

Deși a subliniat că ridicarea restricțiilor nu face parte dintr-o politică a UE și că decizia aparține fiecărui stat membru care furnizează arme cu rază lungă de acțiune, Borrell a afirmat că astfel de măsuri sunt justificate în contextul sprijinului acordat Ucrainei în apărarea împotriva agresiunii rusești.

„Sprijinim Ucraina, dar există diferite mijloace de a o face, iar unul dintre cele mai importante este prin antrenarea soldaților și furnizarea de avioane de luptă. Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina este cea mai de succes misiune de instruire din istoria noastră (…) Este clar că, dacă ucrainenii au sprijinul nostru, pot lupta cu succes. Operațiunea din Kursk este un bun exemplu în acest sens. Este o acțiune strategică îndrăzneață, de succes, care arată că depinde de noi, că ei sunt gata să continue să lupte atâta timp cât au sprijinul nostru material. [Avioanele de luptă] F-16 sunt folosite acum pentru a încerca să oprească atacurile Rusiei împotriva orașelor ucrainene. Lunea trecută, 300 de [rachete și] drone au fost lansate împotriva Kievului și, din nou, împotriva sistemului electric al Ucrainei. Este clar că Putin dorește să arunce Ucraina în întuneric și frig în iarna următoare, prin distrugerea întregii capacități de alimentare cu energie electrică din Ucraina”, a mai amintit șeful diplomației europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Josep Borrell #razboi #Rusia #Ucraina #UE

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.