Borșul scăzut este o mâncare pentru refacerea organismului după mesele copioase de sărbători. Invitatele emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, inginerul tehnolog Maria Macari și medicul gastroenterolog Angela Peltec au vorbit despre calitățile borșului scăzut, preparat tradițional care îmbină în sine energia și purificarea, atât necesare pe timp de iarnă.

Maria Macari a spus că acest fel de mâncare s-a perfecționat de-a lungul anilor, ca să ajungă astăzi la cea mai simplă rețetă.

„Borșul scăzut este o mâncare din costiță de porc, cu puțină carne și slănină, pregătit cu un strat de varză murată care, dacă e prea sărată, se ține un pic în apă. Se toarnă apă clocotită peste ele și se lasă la foc încet vreo două-trei ore, se mai adaugă un morcov și ceapă după care se pune pastă de roșii puțin prăjită pentru a-i deschide gustul și a-i da culoare și se mai lasă la foc vreo 20 de minute până cade carnea de pe oase”, a menționat inginerul tehnolog.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Medicul Angela Peltec a adăugat că borșul scăzut se prepară la foc domol, mai multe ore la rând, pentru o savoare deosebită. Combinația dintre carnea de porc și varza murată ajută la procesul de digestie și oferă mesenilor stare de satisfacție.

„Este o mâncare specială, foarte grasă pregătită pentru zilele de iarnă când organismul are nevoie de mai multă energie. Varza murată care conține multă sare este al doilea element important din această mâncare. Sarea acționează și ca un antidepresant foarte bun pe timp de iarnă și compensează lipsa soarelui într-o perioadă a anului cu zile scurte care provoacă o depresie sezonieră”, a menționat Angela Peltec.

Doctorul a atras atenția persoanelor cu anumite probleme de sănătate să consume moderat mâncăruri care conțin cantități mari de sare, în special hipertensivii și cei cu patologii renale sau cardiace. Persoanele cu probleme digestive nu vor exagera cu grăsimile pentru a nu provoca ficatul și pancreasul.

#borș scăzut #bucate #Consens national #mancare traditionala #sarbatori de iarnă

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.