Bosniacii votează duminică, 4 octombrie, în cadrul unor alegeri care ar putea influența procesul de aderare la Uniunea Europeană, precum și influența pe care Statele Unite și Rusia încearcă să o exercite asupra acestei mici națiuni balcanice. Alegătorii își exprimă votul pentru președinția tripartită centrală a țării și pentru parlamentul național, alături de alegerile legislative regionale din cele două entități federale ale țării, scrie Digi24.ro.
Frustrarea alegătorilor a crescut din cauza încetinirii economice, a ritmului lent al negocierilor de aderare la UE și a unei crize politice prelungite, în care partidele dominante pe criterii etnice din cele două entități au blocat în repetate rânduri deciziile guvernului central slab care le leagă.
Bosnia, care s-a străduit să se redreseze după războiul sângeros din 1992-1995, a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie 2022 și undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare în 2024. Discuțiile propriu-zise nu au început încă, deoarece liderii politici interni nu au îndeplinit încă cerințele esențiale, precum consolidarea supravegherii judiciare și adoptarea legilor anticorupție.
Rezultatele preliminare sunt așteptate a fi publicate de Comisia Electorală Centrală după închiderea urnelor, duminică, la ora 20:00 (ora României).
Războiul din Bosnia s-a încheiat în 1995 odată cu Acordul de pace de la Dayton, negociat cu intermedierea SUA, care a lăsat țara divizată pe criterii etnice în Republika Srpska, dominată de sârbi, și Federația Bosniaco-Croată — legate între ele prin intermediul guvernului central și al președinției tripartite.
Mulți alegători din această țară cu o populație de 3,4 milioane de locuitori spun că doresc să depășească retorica care creează diviziuni, dar scena politică pare blocată.
Dusan Cvijic, un pensionar în vârstă de 76 de ani din Banja Luka, cel mai mare oraș al Republicii Srpska, a declarat că politicile guvernului au eșuat. „Ceea ce s-a făcut până acum a fost insuficient. Oamenii se luptă să supraviețuiască; viața este foarte grea. Există modalități de a îmbunătăți situația…, dacă lucrurile se fac cu onestitate, pentru a le oferi oamenilor o viață decentă”, a spus Cvijic.
Alegerile opun partide etnice rivale — SDA bosniac, SNSD sârb și HDZ BiH croat — unor coaliții de opoziție multietnice conduse de Partidul Social-Democrat.
Potrivit platformei de monitorizare Poliwave, SDA deține un avantaj național strâns, cu 21,4%, urmat de SDP cu 16,7%. În Republika Srpska, SNSD, partidul condus de liderul secesionist Milorad Dodik, care dorește legături strânse cu Serbia și Rusia, se află în frunte cu 34,2%.
Dacă partidele etnice vor prevala și își vor continua certurile în cadrul guvernului central — care ar fi organismul ce ar adera în cele din urmă oficial la UE —, progresul în procesul de aderare riscă să fie blocat și mai mult.
În capitală, Sarajevo, Ismar Garasljevic, un profesor de liceu în vârstă de 51 de ani, a declarat: „La mai bine de 30 de ani după război, situația este încă aceeași; vorbim despre naționalism… Aceleași fețe, aceeași poveste, mereu.”
Duminică, alegătorii se vor confrunta cu buletine de vot reproiectate, alături de un nou sistem de identificare biometrică a alegătorilor și de scanere electronice introduse pentru a combate frauda electorală.
Influența SUA și a Rusiei
Marile puteri caută de mult timp să-și exercite influența asupra Bosniei. UE încearcă să-și extindă numărul de membri în Balcani, inclusiv în Bosnia, dar Rusia încetinește acest proces, menținându-și sprijinul acordat Republicii Srpska.
Și SUA au încercat să-și extindă influența și doresc să promoveze un proiect de conductă în valoare de 1,5 miliarde de dolari pentru importul de gaz natural lichefiat din SUA, gestionat de o companie cu legături cu administrația Trump, dar UE a avertizat că selecția companiei a fost lipsită de transparență concurențială.
Washingtonul a intrat, de asemenea, în conflict cu Bruxellesul cu privire la rolul Înaltului Reprezentant internațional, care, în conformitate cu prevederile acordului de la Dayton, asigură aplicarea legilor. Christian Schmidt, un fost ministru al guvernului german, a demisionat în luna mai sub presiunea Statelor Unite.
