Prejudicii de peste 410 mii de lei au fost depistate de inspectorii din cadrul Direcției control resurse cinegetice și piscicole a Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în urma unor razii desfășurate pentru combaterea braconajului piscicol și a comerțului ilegal cu pește în perioada de prohibiție.

Potrivit autorităților, inspectorii au constituit două grupuri operative care au efectuat controale atât în zonele acvatice cu risc sporit de braconaj, cât și la punctele de comercializare a peștelui și a uneltelor de pescuit. În total, au fost organizate cinci razii, soldate cu sancționarea mai multor persoane pentru încălcarea legislației privind protecția resurselor biologice acvatice.

Unul dintre cele mai grave cazuri a fost documentat pe Lacul de acumulare Dubăsari, unde un tânăr de 23 de ani din satul Molovata Nouă a fost prins în timp ce practica pescuitul ilegal cu unelte interzise, în perioada de prohibiție. Prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice este de peste 372 mii de lei, iar materialele acumulate au fost transmise organelor de urmărire penală pentru examinarea inițierii unei cauze penale.

Totodată, inspectorii au efectuat verificări și în Piața Centrală din Chișinău, precum și la unitățile specializate în comercializarea uneltelor de pescuit. În urma controalelor, o vânzătoare de pește viu a fost sancționată pentru comercializarea peștelui de râu fără acte legale de proveniență. În acest caz, prejudiciul estimat se ridică la 38 900 de lei, iar materialele au fost expediate Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

O altă persoană a fost amendată cu 600 de lei pentru comercializarea plaselor din fibre de monofilament, interzise de legislația în vigoare. Inspectorii au ridicat 14 plase de tip „ecran”, care urmează să fie nimicite conform procedurilor legale.

De asemenea, în timpul patrulărilor pe Lacul de acumulare Dubăsari, inspectorii au depistat și ridicat alte 26 de plase instalate ilegal de persoane neidentificate.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului îndeamnă cetățenii să respecte legislația de mediu pentru protejarea resurselor biologice acvatice din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#braconaj piscicol #Dubasari #Inspectoratul pentru Protecția Mediului

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.