Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Brândușa, Narcisa, Orhideea și Boss. Constantin Roșca este fermierul care dă nume de flori ovinelor din turma sa

01 Mai 2025, 11:48
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
01 Mai 2025, 11:48 // Societate //  Realitatea.md

Constantin Roșca este unul dintre cei mai tineri și ambițioși membri ai clusterului „Ovi-caprin Cimișlia-Basarabeasca”, care continuă cu dedicație tradiția de oierit a familiei. Fermierul dă nume de flori ovinelor din turma sa, care se remarcă printr-un număr mare de miei și productivitate crescută de lapte. Brândușa, Narcisa, Orhideea și Boss sunt printre norocoșii care nu au doar numere, ca și celelalte câteva sute de oi.

Brândușa a devenit mamă de patru ori, exact ca și bunica ei, pe care tot o chema Brândușa. Ambele au adus pe lume gemeni și tripleți. Sora Brândușei se numește Narcisa, iar mama – Orhideea. Tatăl este Boss. Această familie este norocoasă să aibă nume atât de sonore, fiindcă celelalte ovine din turma lui Constantin Roșca au doar numere.

„Când ai 20-30 de oi, ții minte numele la toate, dar când ai peste 500, e mai complicat. Astea sunt mai urecheate, mai frumoase, toți oamenii le plac”, zâmbește Constantin.

Boss este cel mai arătos și cel mai des fotografiat berbec din cei 15 berbeci ai fermei. Unii poarta numele persoanelor de la care au fost cumpărați, cum ar fi berbecul Nicușor, procurat de la Nicu, prieten cu Constantin.

„Din acest sezon, am păstrat și 50 mieluți, pentru mine. Nu le-am dat încă nume, dar avem timp să alegem, pentru că vom petrece destul timp alături de ei.”

Ovinele cu nume de flori și-au câștigat numele și datorită numărului mare de miei la fătare și a productivității de 4 litri de lapte pe zi.

Cu susținerea PNUD și a Elveției, el a achiziționat din Bulgaria 183 de ovine de rasă Assaf și și-a modernizat ferma. Parte a suportului a fost și pilotarea sistemul digital de gestionare a fermelor UNIFORM-Agri, care îi permite lui Constantin să țină evidența ovinelor într-un mod mai organizat.

Împreună cu un alt membru al clusterului, Lilian Racicovschi, fermierii au cipat în jur de 250 de ovine cu crotalii electronice importate din Olanda, care pot oferi acces la o bază de date cu informații introdusă de fermieri despre originea, linia parentală, starea de sănătate a animalului și alte date utile incluse periodic.

„Digitalizarea ne ușurează enorm munca, pentru că, odată cu ciparea oilor sau caprelor, știm exact când animalul trebuie să fete sau când a avut loc împerecherea, fără să o mai prindem și stresăm, deoarece dispozitivul electronic care este la dispoziția fermierului „citește” toate datele necesare”, spune Constantin.

Inițiativa de digitalizare a fost susținută în cadrul proiectului PNUD „Piețe reziliente și incluzive în Moldova”, finanțat de Guvernul Elveției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.