Candidata Partidului Șor, Marina Tauber, riscă să fie exclusă din cursa electorală din cadrul turului doi al alegerilor locale noi din municipiul Bălți, care urmează să se desfășoare duminică, 5 decembrie. Comisia Electorală Centrală (CEC), a cerut excluderea acesteia pentru că a avut cheltuieli financiare nedeclarate în campanie, dar și o serie de încălcări cu privire la organizarea campaniei electorale, informează Realitatea.md.

Pentru această Hotărâre au votat 6 membri ai CEC, iar doi membri s-au abținut. Raportorul proiectului, Pavel Postica a anunțat că toate materialele probatorii vor fi transmise Judecătoriei din Bălți, ca să decidă asupra faptului de a anula înregistrarea concurentului electoral al partidului Șor, Marina Tauber.

Mai exact, sesizările au fost depuse de către Inspectoratul de Poliție Bălți, candidatul independent Nicolae Grigorișin și fosta pretendentă, Arina Spătaru.

Inspectoratul de Poliție Bălți relevă că în perioada 25 octombrie – 21 noiembrie un agent economic a prestat servicii de catering, livrând mâncare către Tabăra de odihnă „Dumbrava Albă Camping”, unde erau cazați reprezentanți din stafful candidatei Partidului Șor, la alegerile locale Marina Tauber.

Potrivit directorului întreprinderii de catering banii achitați de către reprezentanții Partidului s-a făcut în numerar, acumulându-se o sumă de 152 de mii de lei.

În sesizarea depusă de către Arina Spătaru și Nicolae Grigorișin la fel se reflectă utilizarea de către Marina Tauber a unor bani nedeclarați, inclusiv în cadrul alimentării staffului electoral al acesteia.

Totodată, Grigorișin a precizat că, Marina Tauber nu a indicat toate cheltuielile avute în campania electorală cum ar fi: apartamentele închiriate în Bălți pentru simpatizanții acesteia, costul real al materialelor electorale, serviciile pentru consultanță etc.

Între timp, în fața sediului CEC, mai mulți simpatizanți ai Partidului Șor au protestat și au cerut ca Marina Tauber să fie lăsată să candideze la alegeri.

Marina Tauber a calificat argumentele invocate în sesizări ca fiind „aberante” și l-a acuzat pe membrul CEC, vicepreședinte al Comisiei, Pavel Postica, că ar fi făcut presiuni asupra colegilor săi pentru a susține excluderea ei din cursa electorală.

Amintim că, duminică, 5 decembrie urmează să se desfășoare turul doi al alegerilor locale noi în 6 localități, printre care și municipiul Bălți, unde învingători din primul tur au ieșit – Nicolae Grigorișin și Marina Tauber, urmând să se dueleze în cel de-al doilea tur pentru șefia Primăriei.

#alegeri #Balti #cursa electorala #Marina Tauber

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.