Nici în ultima săptămâna intrigile politice nu s-au potolit în Moldova. Mai mulți deputați s-au retras din Parlament, premierul Moldovei a ajuns la București, iar proiectul de denunțarea acordului în baza căruia funcționează centrul rus de cultură a ajuns în sfârșit pe agenda ședinței Parlamentului.

Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, aleși pe lista PAS, pleacă din Parlament.

Femeia de afaceri din Găgăuzia Maria Acbaș a fost acuzată în spațiul public că ar fi primit bani de la Șor. Antreprenoarea afirmă că pleacă din Legislativ ca să își continue afacerile și că resursele financiare despre care se vorbește au ajuns și au ieșit din conturile companiei sale fără să știe. Potrivit ei, ar fi vorba despre un sprijin pentru agricultori, iar listele beneficiarilor au fost întocmite de Comitetul Executiv al Găgăuziei

Cât despre Constantin Cheianu, deputatul a spus că demisionează din motive de sănătate. Nicolae Drăgănel rămâne președinte al raionului Călărași, Roman Cojuhari – șef la Agenția Proprietății Publice, iar Viorel Bostan – rector la Universitatea Tehnică. Din Legislativ se retrage și liderul blocului Alternativa Ion Ceban, care va fi în continuare primar al Capitalei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pro-rușii de la Chișinău s-au cam agitat după ce au aflat despre denunțarea acordului în baza căruia funcționează centrul rus de cultură. Igor Dodon a repetat în plenul Parlamentului declarațiile Moscovei și a cerut ca subiectul să fie exclus de pe ordinea de zi. Și dacă tot ședința Parlamentului nu trece fără glume ale deputaților, de această dată perla a venit de la Renato Usatîi.

Politicianul a criticat campania de împădurire și plantare a ghindelor, spunând că nici mistreții nu pot fi hrăniți cu ele, dar nici copaci nu cresc.Premierul Alexandru Munteanu a efectuat prima sa vizită la București și ajunge la Bruxelles curând. Noul șef al Guvernului a discutat cu omologul român despre interconectarea energetică între malurile Prutului, integrarea europeană a Republicii Moldova, cooperare economică și comercială. Pe moldoveni, însă, printre scandalurile din politică, i-a preocupat mai mult prețul macroului afumat. Unii spun că de vină pentru majorarea prețurilor sunt problemele climatice și dispariția peștelui.

Dar noi avem altceva de spus.

Luând în considerare realitățile locale și pentru că ne apropiem de post, redacția sugerează populației să își ajusteze obiceiurile alimentare și să consume alimente sănătoase. Iar politicienilor, fie ei la guvernare sau în opoziție, le recomandă să aibă grijă cum se comportă, ca să nu le fie rușine să se fotografieze la biserică de Crăciun.

#Briefingul Zilei #demisie #deputati #ghinde #macrou

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.