În seara de 6 aprilie 2009, la Chișinău începea revolta anti-comunistă a generației curajului, care avea să schimbe viitorul Moldovei. După ce s-au anunțat rezultatele alegerilor parlamentare de pe 5 aprilie, cetățenii obosiți de guvernarea comunistă au ieșit în stradă.

La 30 de ani după Adunarea Națională din 1989, moldovenii au demonstrat din nou că vocea lor contează.

În aprilie 2009, moldovenii s-au unit, pentru a-și construi alt viitor.

Un viitor în care dogmele sovietice nu își mai au locul. Un viitor în care mamele nu mai trebuie să își lase copiii și să ajungă în Italia prin păduri, pentru a-i putea întreține. Un viitor în care bunicii, părinții și copii se vor aduna la mesele de sărbătoare nu doar la telefon sau prin Skype.

Opoziția de atunci – PLDM, PL și AMN declarau că rezultatele scrutinului au fost fraudate. Mulțimea din centrul Capitalei cerea alegeri repetate, iar printre manifestanți au fost provocatori care au generat violențe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Se estimează că aproximativ 30.000 de persoane au protestat pe 7 aprilie 2009. În timp ce majoritatea lupta pentru a scăpa de comuniști, unii indivizi au intrat în clădirea Parlamentului și a Președinției, instituțiile de stat fiind devastate și incendiate. Din interior s-a sustras mobilă, tehnică și documente.

Pe 7 aprilie 2009 a fost distrusă Declarația de Independență a Republicii Moldova, obținută cu prețul libertății și vieții de predecesorii noștri. Fosta prim-ministră Zinaida Greceanîi a dat undă verde să fie folosite armele împotriva manifestanților. Așa și s-a întâmplat.

Guvernarea comunistă de atunci susținea că evenimentele ar fi reprezentant o lovitură de stat. Negocierile dintre opoziție și Guvern nu au dat roade, însă ultima cortină rămasă moștenire de la URSS a căzut.

Apoi au avut loc din nou alegeri parlamentare, apoi s-au generat numeroase crize politice, ca ulterior Moldova să aleagă drumul ireversibil al integrării în UE, iar viața și libertatea cetățenilor să fie puse în capul mesei.

#7 aprilie 2009 #Briefingul Zilei #comunism #opozitie #proteste #UE

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.