Pe 27 august 1991, deputații primului Parlament al Republicii Moldova au semnat Declarația de Independență. Trecută prin foc și prins sabie, Basarabia a devenit Stat suveran şi independent, unitar și indivizibil – Republica Moldova.

Au urmat ani în care libertatea țării a fost pusă în pericol. Întâi în 1992, când Rusia a provocat războiul de pe Nistru și a adus cazaci, ca să ne pună așa numita “armată pacificatoare” sub coaste și să creeze republici autoproclamate. Apoi în 1994 – când mișcările secesioniste din Găgăuzia au vrut divizare.

Mai târziu au apărut planuri de federalizare. Declarații privind încălcarea principiului neutralității au venit dintr-un singur stat, care de fapt este fix cel care îl tot încalcă din 1992 încoace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 7 aprilie 2009, schimbarea s-a cerut cu prețul Declarației de Independență, arsă în timpul asediului Președinției și Parlamentului. Ani mai târziu, deși riscam să devenim noi țintă, am găzduit zeci de mii de ucraineni care fugeau din calea războiului și am demonstrat lumii întregi că pacea și omenia sunt valorile pe care le ținem în capul mesei.

Acum, fiind la câțiva pași de la integrarea în Uniunea Europeană, războiul nostru pentru libertate nu este despre arme, ci despre cuvinte și atitudine. Ne confruntăm cu propaganda, dezinformarea și manipularea, iar miza este viitorul urmașilor noștri.

În 2025, la hora mare din Chișinău, de Ziua Independenței s-au adunat importanți lideri europeni. Au apreciat curajul nostru, ne-au încurajat determinarea și au reiterat că suntem așteptați la masa mare a UE. Acolo să ne vedem! Mândri și fericiți.

#Briefingul Zilei #Chisinau #lideri europeni #Ziua Independentei

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.