Majoritatea britanicilor care au votat pentru ieșirea din UE ar accepta acum revenirea la libera circulație în schimbul accesului la piața unică, potrivit unui studiu realizat în Europa, care a constatat și o dorință reciprocă în statele membre pentru legături mai strânse cu Regatul Unit. Invazia Rusiei în Ucraina și alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA au „schimbat fundamental contextul” relațiilor UE-UK, a declarat raportul realizat de think tank-ul European Council on Foreign Relations (ECFR), potrivit The Guardian.

„Există un consens remarcabil de ambele părți ale Canalului Mânecii că este momentul pentru o reevaluare a relațiilor UE-UK,” a concluzionat raportul, subliniind că opțiunea unor relații mai strânse este cea mai populară în fiecare țară chestionată, iar opinia publică este mult înaintea pozițiilor oficiale ale guvernelor.

Studiul, bazat pe sondaje efectuate pe mai mult de 9.000 de persoane din Regatul Unit și din cele mai populate cinci țări ale UE – Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia – a arătat că entuziasmul cel mai mare pentru reînnoirea legăturilor este în Marea Britanie.

Cel mai surprinzător rezultat a fost că 54% dintre britanicii care au votat pentru Brexit, inclusiv 59% dintre alegătorii din circumscripțiile „red wall”, ar accepta acum libera circulație completă a cetățenilor UE și britanici pentru călătorii, rezidență și muncă, în schimbul accesului la piața unică.

Această schimbare ar putea fi explicată prin creșterea migrației nete în Regatul Unit după 2016, ceea ce a făcut ca Brexitul să nu mai fie văzut ca soluția problemei imigrației, sugerează raportul.

Dintre toți alegătorii britanici, 68% ar susține acum libera circulație pentru accesul la piața unică, cu doar 19% împotrivă, sprijinul fiind majoritar pentru susținătorii tuturor partidelor, cu excepția Reform UK (44% dintre votanții acestora susțin, de asemenea, ideea).

Un procent similar de britanici a sprijinit un program de mobilitate reciprocă pentru tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani, considerat esențial pentru liderii UE în schimbul unui acord Brexit îmbunătățit, dar care a fost până acum respins de premierul britanic, Keir Starmer.

Raportul recomandă ca, în circumstanțele globale actuale, Regatul Unit și UE să „acționeze rapid și decisiv” pentru a restabili legăturile, subliniind că o resetare a relațiilor este „cea mai eficientă cale” de a întări ambele părți.

Deși politicienii și oficialii din UE sunt sceptici în privința acordării unor condiții speciale Regatului Unit, iar guvernul lui Starmer este, de asemenea, precaut, opinia publică de ambele părți ale Canalului pare mult mai deschisă.

Printre alegătorii britanici, 55% ar sprijini relații mai apropiate cu UE, în timp ce doar 10% ar prefera legături mai distanțate, iar 22% ar dori să păstreze relațiile actuale.

În țările UE, oameni din fiecare țară chestionată sunt de acord: 45% dintre germani, 44% dintre polonezi, 41% dintre spanioli, 40% dintre italieni și 34% dintre francezi susțin relații mai apropiate cu Regatul Unit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Brexit #Marea Britanie #piață unică

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.