Comisia Europeană a recomandat autorităților separatiste din regiunea Transnistria să accepte ofertele de sprijin venite din partea Chișinăului, în contextul unei crize energetice severe provocate de încetarea fluxului de gaze naturale de către Rusia. Începând cu 1 ianuarie, Gazprom a suspendat livrările de gaze către regiune, după expirarea acordului de tranzit prin Ucraina, lăsând sute de mii de locuitori fără apă caldă și căldură, scrie bani.md.

„Am înțeles că guvernul moldovean a oferit deja Transnistriei energie și, de asemenea, asistență umanitară, care nu a fost acceptată până acum”, a declarat Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe.

Potrivit publicației Politico, conducerea pro-Kremlin a Transnistriei a refuzat atât furnizarea de gaze de pe piața europeană, cât și ajutorul umanitar oferit de autoritățile moldovene. Hipper a subliniat importanța cooperării între Tiraspol și Chișinău: „Încurajăm Tiraspolul să coopereze cu Chișinăul pentru a aborda situația în interesul populației locale.”

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a acuzat Rusia de crearea intenționată a acestei crize energetice:

„Asta este o criză de securitate pe care Rusia, prin militarizarea energiei, încearcă să o inducă în regiune. Au oprit furnizarea de gaze către regiunea pe care o controlează, inclusiv prin staționarea ilegală de trupe militare acolo, și nu permit nimănui să ajute regiunea”, a declarat Recean.

Totodată, premierul a exprimat optimism cu privire la o soluție pe termen lung:

„Obiectivul nostru este să reintegrăm țara. Iar acest lucru ar trebui să pornească de la retragerea trupelor ruse, pentru ca noi să putem administra regiunea în mod corespunzător. Suntem aici pentru a oferi o soluție pașnică la acest conflict.”

Criza energetică din Transnistria amplifică tensiunile regionale și subliniază fragilitatea situației din teritoriu, unde sunt staționați peste o mie de soldați ruși, menținând regiunea într-o stare de izolare și dependență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza energetică #regiunea transnistreana #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.