Şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, un asociat apropiat al preşedinteluin rus Vladimir Putin, i-a criticat pe oligarhii ruşi şi alte persoane bogate din Rusia pentru că nu contribuie financiar la efortul Kremlinului în ofensiva acestuia în Ucraina.

Prigojin, care a apărut foarte rar în public în trecut, a pledat pentru privarea oligarhilor de bunurile lor pentru a-i obliga să sprijine trupele ruse pe frontul din Ucraina, relatează DPA.

„Le este frică. Le place confortul cu care s-au înconjurat. Vor să se scufunde într-o piscină caldă seara şi să se distreze. Trebuie să realizezi la un moment dat că este necesar să te desparţi de ceea ce ai, de lumea seducătoare, de restaurante, spa-uri, dacea (case de vacanţă), piscine. Cu cât mai repede ţi se vor lua, cu atât va fi mai bine!”, a spus el.

Prigojin, considerat în Occident de asemenea oligarh rus, a fost vizat de sancţiunile guvernelor occidentale pentru rolul său în sprijinirea invaziei ruse în Ucraina cu grupul de mercenari Wagner. Biroul Federal de Investigaţii al SUA (FBI) l-a inclus pe lista de persoane căutate pentru ingerinţa în alegerile americane.

Multă vreme aflat în umbră, Prigojin a fost văzut recent recrutând deţinuţi în închisorile din Rusia pentru a-i trimite la războiul din Ucraina, cu promisiunea unei amnistii. De asemenea, el a fost din ce în ce mai critic la adresa armatei ruse pentru conduita sa în războiul din Ucraina. Apariţia sa la înmormântarea unui combatant Wagner în Sankt Petersburg, a atras atenţia presei, deoarece anterior el evitase să apară în faţa camerelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Soldatului căzut în luptă, un criminal condamnat, i-au fost organizate funeralii în secţiunea militară a cimitirului, deşi autorităţile se opuseseră iniţial. Prigojin l-a descris pe defunct drept „un adevărat patriot”, subliniind că toţi sunt egali pe front. Apariţia sa la înmormântare a fost interpretată drept o tentativă de a-şi consolida propria poziţie în Rusia.

Grupul de mercenari Wagner este activ în estul Ucrainei din 2014, înainte să fi fost implicat în conflictele din Siria, Libia, Republica Centrafricană şi Mali. Împotriva mercenarilor acestui grup au fost formulate acuzaţii de implicare în crime de război. Recent, grupul s-a aflat în prima linie a asaltului rusesc asupra oraşului Bahmut din estul Ucrainei, conform DPA.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.