Ministerul Finanțelor nu agreează ideea acordării unor facilități fiscale pentru agricultorii afectați de seceta severă din acest an. Ministrul Dumitru Budianschi spune că acordarea facilităților fiscale pentru fermieri nu este o soluție întrucât bugetul de stat nu are alte venituri decât taxele și impozitele colectate. Politica executivului este de a susține agenții economici prin programe țintite să asigure dezvoltarea afacerilor, nu prin facilități fiscale, care pun în pericol sustenabilitatea bugetului, transmite IPN.

Recent, printr-o scrisoare comună semnată de președintele Federației Naționale a Fermierilor, președintele Asociației Moldova Fruct și președintele Asociației Forța Fermierilor, agricultorii au cerut autorităților amânarea plăților către creditori și acordarea facilităților fiscale pentru fermierii care au avut de suferit de pe urma secetei.

„Noi analizăm un pachet de măsuri pentru agricultorii care au suferit de pe urma secetei și în scurt timp ele vor fi anunțate. Noi avem politica de a ținti foarte bine acoperirea prejudiciilor prin susținerea agricultorilor și businessului în general, prin programe de sprijin. Când e vorba de facilități fiscale, nu are loc o țintire atât de bună și pierdem veniturile la buget. Prin asta se pierde capacitatea bugetului de a finanța agricultura, inclusiv prin Fondul de Intervenții în Agricultură, prin programe de subvenționare”, a spus Dumitru Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit ministrului, toți trebuie să achite taxele și impozitele către stat, conform legii. „La fel ca și agricultorii, noi avem același interes ca atunci când ei au probleme, când au loc calamități, să existe pentru ei programe de susținere. De asemenea, susținem și încurajăm agricultorii să se asigure, dar tendința generală este de a susține agricultorii țintit și mai puțin să ajungem la practica facilităților fiscale. Noi nu avem alte surse de venit decât taxele și impozitele cetățenilor. Atât cât colectăm de la business, de la cetățeni, atât putem oferi înapoi societății. Concret în această situație excepțională, agricultorii pot fi ajutați prin metode țintite, dar eficiente pentru ei”, a mai spus ministrul.

Potrivit reprezentanților mai multor organizații agricole, seceta severă din acest an a compromis recolta de porumb în proporții de 80-90 la sută, în timp ce recolta de floarea soarelui și de sfeclă de zahăr a fost compromisă în proporții de 60-70 la sută. Fermierii spun că din cauza inacțiunilor statului o mare parte din ramura agriculturii riscă să ajungă în faliment, generând pierderea a mii de locuri de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #ajutor #Dumitru Budianschi #fermieri #seceta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.