Bugetele principalelor instituții de stat vor crește în anul 2023, iar majorarea este de ordinea milioanelor. Potrivit proiectului Legii Bugetului de stat, aprobat de Guvern, cea mai mare creștere este la Cancelaria de Stat – cu 336,2 milioane de lei.

Astfel, dacă în 2022, bugetul Cancelariei de Stat era de 540 375 800 lei, în 2023, va fi de 876 587 500 lei.

Pe locul doi la capitolul majorarea bugetului se află Parlamentul Republicii Moldova. Instituția va primi 184 481 700 lei, cu 13 milioane mai mult, decât în acest an.

Potrivit documentului, în 2023, Aparatul Președintelui Republicii Moldova va avea un buget de 38 855 800, în creștere cu 4,6 milioane lei.

Curtea de Conturi va avea un buget de 56 247,300 lei, cu 3,3 milioane mai mult, iar pentru Curtea Constituțională s-au alocat cu 2,2 milioane lei mai mult – 25 922 300 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, 7 decembrie, Guvernul a aprobat în regim de urgență și fără dezbateri publice, proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023. Documentul prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Documentul va fi dezbătut în Parlament luni, 12 decembrie.

#Cancelaria de stat #parlament #Președinție

Europa ar trebui să fie inclusă în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, deoarece poziția sa ar putea fi crucială, a declarat duminică principalul consilier de politică externă de la Kremlin, Iuri Ușakov, scrie hotnews.ro.

Statele Unite nu au reușit să exercite presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace, a afirmat Ușakov într-un interviu acordat corespondentului televiziunii de stat, Pavel Zarubin.

„Înainte, după întâlnirea de la Anchorage, părea că administrația americană ar putea să dicteze ceva și să oblige Kievul să se conformeze. Dar, până acum, acest lucru nu a funcționat cu adevărat”, a spus Ușakov, referindu-se la întâlnirea din 2025 din Alaska între președintele SUA, Donald Trump, și președintele rus, Vladimir Putin.

„Asta pentru că nu este suficient să discutăm doar cu Kievul; trebuie să discutăm cu întreaga Europă, care susține pe deplin Kievul”, a continuat.

Europa vrea și ea să se implice

Semnalul transmis acum de Kremlin vine în contextul în care UE, după ce inițial a lăsat în seama lui Trump sarcina de a încerca să medieze încetarea războiului Rusiei în Ucraina, UE a început să arate, cu prudență, o posibilă deschidere la discuții cu Rusia.

Liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței au declarat că susțin o propunere de discuții între președintele ucrainean Volodimir Zelensky și Putin pentru a încerca să asigure un armistițiu, dar și ideea că Europa va juca un rol în acest sens.

Rusia, între timp, a declarat că ar fi deschisă dialogului, dar nu și ultimatumurilor.

Rusia spune că e pregătită să reia negocierile de luna viitoare

Duminică, Ușakov a declarat că Rusia este pregătită să reia negocierile de pace trilaterale cu Ucraina și SUA după Ziua Unității Naționale a Rusiei, pe 4 noiembrie, repetând declarații de la Kremlin din această săptămână privind disponibilitatea lui Putin de a relua negocierile cu Ucraina, mediate de SUA, încă de luna viitoare.

Zelenski a declarat vineri că negociatorii de pace din Ucraina, Rusia și SUA au convenit să se întâlnească la nivel tehnic în prima jumătate a lunii noiembrie la Abu Dhabi, adăugând că speră ca această întâlnire să fie urmată de o întâlnire a liderilor lor.

Ușakov a comentat, de asemenea, cu privire la o potențială întâlnire între Putin, președintele chinez Xi Jinping și președintele SUA Donald Trump, afirmând că pregătirile au început deja.

Întâlnirea propusă urmează să aibă loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din China, în perioada 18-19 noiembrie.

Nu s-a convenit încă asupra unei întâlniri separate între Putin și Trump la Shenzhen, a spus Ușakov.