Procuratura Generală (PG) va avea în 2027 un buget de 508,4 milioane de lei, cu 11 milioane de lei mai mic decât în anul curent. Cea mai mare parte a banilor, peste 85%, va fi cheltuită pentru remunerarea angajaților, în timp ce pentru reparațiile sediilor instituției sunt prevăzute doar 10,7 milioane de lei, scrie BANI.MD. Proiectul de buget a fost avizat astăzi, 22 octombrie, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

În cadrul ședinței, procurorul general Alexandru Machidon a prezentat principalele capitole de cheltuieli și a precizat că 433,6 milioane de lei vor fi direcționate către fondul de salarizare. Suma reprezintă aproximativ 85,3% din întregul buget al instituției, ceea ce înseamnă că doar 14,7% din resurse rămân pentru celelalte necesități.

Astfel, pentru procurarea bunurilor și serviciilor sunt prevăzute 37,2 milioane de lei, echivalentul a 7,3% din buget, în timp ce prestațiile sociale vor beneficia de 10,5 milioane de lei. Alte 10,7 milioane de lei urmează să fie utilizate pentru reparații capitale ale sediilor procuraturilor. Printre obiectivele vizate se numără sediile Procuraturii municipiului Chișinău, oficiile Centru, Râșcani și Ciocana, dar și rețelele inginerești din subsolul clădirii Procuraturii Generale.

Conform lui Alexandru Machidon, la elaborarea propunerilor bugetare pentru 2027 au fost luate în calcul limitele de cheltuieli stabilite de Ministerul Finanțelor, recomandările Curții de Conturi și necesitățile instituției.

Reducerea bugetului cu 11 milioane de lei reprezintă o diminuare de aproximativ 2,1% față de anul 2026, când alocațiile se ridică la circa 519,4 milioane de lei.

Separat, pentru Procuratura Anticorupție este prevăzut un buget de 55,4 milioane de lei, în timp ce Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) urmează să beneficieze de 55,9 milioane de lei. Împreună, cele două procuraturi specializate au prevăzute alocații de 111,3 milioane de lei pentru anul viitor.

Proiectul de buget avizat de CSP urmează să parcurgă etapele procedurii bugetare, sumele propuse nefiind încă alocări definitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #Procuratura Generala

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.