Legea bugetului de stat pentru anul 2026, adoptată de Parlament în lectura a doua, confirmă un model bugetar dependent de împrumuturi și orientat preponderent spre cheltuieli curente, în timp ce spațiul pentru investiții rămâne limitat.

Potrivit documentului, bugetul este construit cu venituri de aproximativ 79,7 miliarde de lei. Cheltuielile vor crește cu 7%, comparativ cu cele din 2025 și vor depăși 100,57 miliarde de lei, notează BANI.MD. Asemenea circumstanțe ce generează un deficit bugetar de peste 20,9 miliarde de lei. Diferența urmează să fie acoperită aproape integral prin finanțare internă și externă. Din creditele externe – 13 miliarde de lei, iar de pe piața internă peste 7 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt element sensibil îl constituie majorările salariale prevăzute pentru funcțiile de rang înalt și instituțiile-cheie ale statului. Bugetul include creșteri ale salariilor pentru președintele Republicii Moldova, prim-ministru, miniștri, conducători de autorități publice centrale, precum și pentru judecători și procurori. În cazul celor din urmă, majorările pot ajunge la câteva mii de lei lunar. În același timp, nu toate categoriile de bugetari beneficiază de ajustări similare, ceea ce adâncește discrepanțele salariale din sectorul public. Astfel, președintele țării va primi cu 1400 lei mai mult, prim-ministrul – cu 2500 lei, miniștrii și șefii de instituții vor beneficia de majorări similare, iar judecătorii și procurorii vor obține creșteri la lefuri cuprinse între 3200 și 4700 de lei lunar.

Finanțări sporite sunt prevăzute și pentru instituțiile din domeniul justiției și securității, inclusiv Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Creșterile vizează atât cheltuielile de personal, cât și cele operaționale.

Bugetul mai arată că sistemele de asigurări sociale și de sănătate rămân dependente de transferuri de la bugetul de stat, ceea ce indică faptul că acestea nu se autosusțin din contribuții și sunt vulnerabile la eventuale ajustări bugetare.

#aprobare #bugetul de stat #cheltuieli #deficit #parlament

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.