Legea bugetului de stat pentru anul 2026, adoptată de Parlament în lectura a doua, confirmă un model bugetar dependent de împrumuturi și orientat preponderent spre cheltuieli curente, în timp ce spațiul pentru investiții rămâne limitat.

Potrivit documentului, bugetul este construit cu venituri de aproximativ 79,7 miliarde de lei. Cheltuielile vor crește cu 7%, comparativ cu cele din 2025 și vor depăși 100,57 miliarde de lei, notează BANI.MD. Asemenea circumstanțe ce generează un deficit bugetar de peste 20,9 miliarde de lei. Diferența urmează să fie acoperită aproape integral prin finanțare internă și externă. Din creditele externe – 13 miliarde de lei, iar de pe piața internă peste 7 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt element sensibil îl constituie majorările salariale prevăzute pentru funcțiile de rang înalt și instituțiile-cheie ale statului. Bugetul include creșteri ale salariilor pentru președintele Republicii Moldova, prim-ministru, miniștri, conducători de autorități publice centrale, precum și pentru judecători și procurori. În cazul celor din urmă, majorările pot ajunge la câteva mii de lei lunar. În același timp, nu toate categoriile de bugetari beneficiază de ajustări similare, ceea ce adâncește discrepanțele salariale din sectorul public. Astfel, președintele țării va primi cu 1400 lei mai mult, prim-ministrul – cu 2500 lei, miniștrii și șefii de instituții vor beneficia de majorări similare, iar judecătorii și procurorii vor obține creșteri la lefuri cuprinse între 3200 și 4700 de lei lunar.

Finanțări sporite sunt prevăzute și pentru instituțiile din domeniul justiției și securității, inclusiv Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Creșterile vizează atât cheltuielile de personal, cât și cele operaționale.

Bugetul mai arată că sistemele de asigurări sociale și de sănătate rămân dependente de transferuri de la bugetul de stat, ceea ce indică faptul că acestea nu se autosusțin din contribuții și sunt vulnerabile la eventuale ajustări bugetare.

#aprobare #bugetul de stat #cheltuieli #deficit #parlament

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.