Bugetul pentru anul 2024, orientat spre susținerea domeniilor social, educație și dezvoltarea infrastructurii, a fost votat vineri, 22 decembrie 2023, de Parlament în lectura a doua. PROIECTUL prevede alocări majorate pentru copii, inclusiv creșterea indemnizației la nașterea copilului, majorarea salariilor cadrelor didactice cu 15% și dublarea burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic.

De la 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20 de mii de lei, iar salariile cadrelor didactice din țară vor crește cu 15 %.

„De asemenea, vor fi majorate alocările financiare pentru programul „Protecția familiei și copilului” și vor fi alocați bani pentru dezvoltarea satelor și orașelor, astfel încât familiile să beneficieze de condiții bune de trai acasă, iar copiii – de oportunități de dezvoltare. Suplimentar, va fi majorată alocația lunară a participanților la războiul de pe Nistru și din Afganistan, fiind alocate 82 milioane de lei în acest sens.

Potrivit proiectului de buget, rămân prioritare politicile de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, fiind alocate peste 197 de milioane de lei pentru finanțarea unui șir de programe. Acestea au drept scop dezvoltarea durabilă a IMM-urilor, extinderea acestora pe întreg teritoriul țării, în special în zonele rurale, crearea noilor locuri de muncă, implicarea mai activă a tinerilor și femeilor”, informează Parlamentul.

O altă prioritate este dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi și infrastructură. În acest scop, în buget sunt planificate mijloace în sumă de 4 036,5 milioane lei, dintre care 1 393,9 milioane de lei mijloace financiare din surse externe și 2 505,6 milioane de lei pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale.

„Pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea sectorului agroindustrial național în economia europeană în bugetul pentru anul 2024 sunt prevăzute alocații în mărime de 1 600,0 milioane de lei. De asemenea, vor fi alocate 322,1 milioane de lei pentru eficiența energetică, 601,5 milioane de lei destinate Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală, dar și 175,0 milioane de lei pentru promovarea politicilor în domeniul protecției mediului.

De asemenea, pentru crearea unui fond de sprijin al distribuției presei scrise vor fi alocate în bugetul pentru anul viitor 11 milioane de lei. Resursele financiare vor fi utilizate pentru a compensa integral majorarea tarifului de distribuție a ziarelor. Procedura de distribuire a sprijinului de stat va fi realizată în baza criterilor de etică și deontologie, iar respectarea lor va fi monitorizată de experții media”, se mai arată în aceeași notă informativă.

Proiectul de lege prevede o creștere de 4,4% a veniturilor bugetului public național față de volumul precizat în anul 2023 și va constitui 107 172,0 milioane de lei. Majorarea veniturilor va fi susținută de redresarea economică, de unele politici de stat de susținere a economiei, de măsuri ale politicii fiscale și vamale, precum și de o administrare mai bună a veniturilor. Cheltuielile se vor ridica la 122 962,0 milioane de lei și vor fi mai mari cu peste 1,5% comparativ cu anul 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, veniturile bugetului de stat se estimează în sumă de 66 632,0 milioane de lei, în creștere cu 1,3 % comparativ cu anul curent, iar cheltuielile în sumă de 82 222,0 milioane de lei, cu o diminuare de 2,2 %.

Deficitul bugetului de stat se estimează a fi în limita de 15 790,0 milioane de lei sau 4,6 % din PIB. Datoria de stat prognozată pentru finele anului 2024 va constitui 125 525,6 milioane de lei, dintre care 64,5 % va fi datoria de stat externă și 35,5 % – datoria de stat internă. Ponderea datoriei în PIB nu va depăși 37 %. PIB va fi în creștere, comparativ cu anul curent, cu 3,5 %, atingând cifra de 342,1 miliade de lei. Se anticipează o rată de creștere a economiei naționale de 3,5 %, în condițiile ameliorării situației din regiune.

La elaborarea proiectului bugetului s-a ținut cont de obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, printre care reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă bine plătite, stimularea investițiilor, asigurarea securității statului și a cetățenilor, reabilitarea mediului ambiant.

#2024 #buget de stat #parlament

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.