Cetățenii României, inclusiv moldovenii care au redobândit cetățenia română, au dreptul legal să-și perfecteze buletin de identitate. Dat fiind că este eliberat de către un stat membru al Uniunii Europene, documentul oferă și o serie de beneficii pentru posesorul său.

Printre avantajele buletinului românesc se numără – călătoriile libere, posibilitatea de angajare în UE, dreptul de a procura o mașină, o locuință sau să deschizi cont bancar etc.

Un buletin românesc este eliberat pentru o perioadă determinată, ca și orice documente românești. La expirarea termenului de valabilitate este necesar de solicitat reînnoirea buletinului românesc.

Cartea de identitate românească are perioade de valabilitate, în funcție de vârsta solicitantului. De exemplu, buletinul de identitate românesc are o valabilitate de patru ani în cazul copiilor care au între 14 și 18 ani. După împlinirea majoratului, perioada de valabilitate pentru cartea de identitate România se extinde și este de 10 ani. Buletinul de identitate eliberat după vârsta de 60 de ani va fi valabil deja toată viața.

Verificarea buletinului românesc

La începutul lui 2023, autoritățile române au implementat schimbări importante în legislație. Noua regulă, care recent a devenit lege, este că la perfectarea unui buletin românesc persoana trebuie să aibă un domiciliu valabil în România.

Mai mult ca atât, dacă în registrele de evidență a domiciliului pe o adresă sunt stabilite deja 10 persoane care nu sunt în grad de rudenie cu proprietarul, este emis refuz pentru perfectarea buletinului.

Respectarea acestei cerințe este monitorizată strict de către autorități: se fac verificări la domiciliu pentru cei care solicită o carte de identitate românească. Astfel, acesta este motivul pentru care mai mulți moldoveni cu dublă cetățenie s-au trezit cu refuz pentru perfectarea unui buletin românesc.

Cum vor perfecta moldovenii noul buletin românesc nou în 2023?

Pentru moldovenii cu cetățenie română nu este o diferență de procedură atunci când solicită perfectarea unui buletin românesc.

La prelungirea buletinului românesc, solicitantul va face însă, din nou, dovada domiciliului, chiar dacă a mai avut o carte de identitate românească și a fost stabilit la domiciliu.

Respectiv, dacă nu are o locuință în proprietate în România, când persoana depune cererea de reperfectare a unui buletin românesc, va fi însoțită de către proprietarul imobilului, care va face o declarație scrisă că acceptă să o găzduiască.

Ce faci dacă nu ai timp să te ocupi personal de toată procedura?

Dacă nu cunoști procedura de schimbare a buletinului românesc, nu ai timp ca să faci programările sau să stai în rânduri pe la instituții, poți apela la o companie de consultanță juridică, cu reputație, care te va ajuta să perfectezi actele rapid și legal.

JustConsult este o companie care activează în nișa de cetățenie română de 20 de ani, perioadă în care a deservit peste 400 000 de cetățeni.

Perfectarea buletinului românesc cu JustConsult este simplă și convenabilă pentru cetățeni. Pe lângă faptul că îți economisește timp, ai garanții că actul este legal, iar domiciliul din România este veridic. Ești stabilit la domiciliu direct de către proprietar, cu respectarea cerinței legale de 10 persoane înscrise la o adresă.

În același timp, JustConsult este unica companie din nișa de cetățenie română, înregistrată în calitate de operator de date cu caracter personal, cu drept de operare transfrontalieră a datelor. Astfel, persoanele care ne încredințează actele lor au garanție 100% privind siguranța acestora.

Iar dacă este necesară deplasarea în România pentru a depune cererea de perfectare sau reînnoire a pașaportului românesc, compania pune la dispoziție transport confortabil pentru a ajunge la ora și în ziua necesară.

Pentru o consultație din partea specialistului companiei, completează formularul de pe pagina https://justconsult.md/ sau sună la numărul de telefon 022 10 50 80.

Ne găsești și pe pagina de Facebook JustConsult -Cetățenie română .

#acte #buletin romanesc #documente #JustConsult #perfectare

August Hanning, fostul șef al Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), a fost arestat marți, 6 octombrie, sub suspiciunea că ar fi transmis secrete de stat unui serviciu de informații străin, a anunțat Parchetul Federal german.

Hanning, în vârstă de 80 de ani, a condus BND, serviciul german de informații externe, între 1998 și 2005. Procurorii îl suspectează de spionaj în detrimentul Germaniei, divulgarea de secrete de stat, tentativă de trădare și alte fapte de spionaj, scrie mediafax.ro.

Fostul șef al BND, suspectat că a transmis secrete de stat

August Hanning a fost reținut în districtul Bad Tölz-Wolfratshausen, în sudul Germaniei. În același timp, autoritățile l-au arestat și pe un fost colaborator al său, identificat de procurori drept Manfred D., în orașul Steinfurt, din vestul țării.

Manfred D. este acuzat că l-ar fi ajutat pe Hanning în comiterea tentativei de trădare și a actelor de spionaj.

Ines Peterson, purtătoare de cuvânt a Parchetului Federal, a declarat pentru postul german RTL că, într-unul dintre cazuri, Hanning este suspectat că a folosit informații clasificate pentru a pregăti o analiză destinată unui angajat al unui serviciu de informații străin.

Într-un alt caz, el ar fi transmis informații în urma unui schimb amplu de date cu un reprezentant al unui alt serviciu de informații.

Autoritățile germane nu au precizat pentru ce stat sau pentru ce servicii de informații ar fi fost furnizate informațiile clasificate.

Aproape 2.000 de documente ale BND ar fi ajuns la fostul șef al serviciului

Potrivit procurorilor, Manfred D. a lucrat ca șef de cabinet al lui Hanning și ulterior a ocupat aceeași funcție pentru mai mulți dintre succesorii acestuia la conducerea BND, în perioada 2012-2026.

Poziția îi oferea acces la informații confidențiale. Anchetatorii suspectează că cei doi au convenit, în 2010, ca Manfred D. să îi transmită în mod constant lui Hanning informații provenite din BND, în schimbul unor sume de bani.

Conform anchetei, fostul colaborator i-ar fi furnizat lui Hanning aproximativ 2.000 de documente de-a lungul anilor. Multe dintre acestea conțineau informații clasificate destinate exclusiv utilizării interne de către serviciul german de informații, inclusiv pentru informări ale conducerii.

Hanning ar fi folosit informațiile în activitatea sa privată de consultanță. Potrivit procurorilor, Manfred D. i-ar fi transmis informații clasificate până în iunie 2022.

Locuințele celor doi suspecți au fost percheziționate marți.

Ancheta privind fostul șef al BND a pornit de la un caz de răpire

Investigația care a dus la arestările de marți are legătură cu un alt dosar, privind răpirea copiilor unei femei de afaceri din Hamburg, Christina Block, de la fostul ei soț, în Danemarca, în ianuarie 2024.

Anchetatorii au descoperit informații relevante în urma unei percheziții efectuate la locuința lui Hanning în cadrul acelei investigații.

Potrivit autorităților germane, Hanning și un fost oficial pensionat al Poliției Criminale din Hamburg sunt suspectați că, în 2022, ar fi acceptat un contract pentru răpirea copiilor lui Block, în perioada în care ocupau funcții de conducere într-o companie de securitate.

Cazul a atras o atenție considerabilă în Germania, inclusiv din partea presei tabloide, în contextul unui conflict juridic privind custodia copiilor.

Un parlamentar german cere o anchetă rapidă

Konstantin von Notz, parlamentar al partidului Verzilor și membru al comisiei Bundestagului care supraveghează serviciile de informații, a cerut o anchetă rapidă și completă.

„Ne așteptăm la o anchetă rapidă și amănunțită asupra acuzațiilor grave formulate împotriva fostului șef al BND, Hanning”, a declarat von Notz pentru Spiegel Online.

Parlamentarul a invocat, de asemenea, preocupări mai vechi privind activitățile de lobby și consultanță ale foștilor oficiali germani care au avut acces la informații clasificate. El a susținut interzicerea activităților de consultanță privată pentru foștii oficiali care au deținut autorizații de securitate.

Ancheta privind August Hanning și Manfred D. este în desfășurare, iar autoritățile germane nu au dezvăluit identitatea serviciului de informații străin despre care susțin că ar fi primit informațiile clasificate.