Ucraina susține că nu primește ajutor militar gratuit din partea Bulgariei și că relațiile de cooperare în domeniul apărării dintre cele două țări se desfășoară pe baze comerciale, după ce Sofia a anunțat încetarea asistenței militare pentru Kiev. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tîhîi, ca reacție la anunțul ministrului bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov, potrivit căruia Bulgaria nu va mai furniza ajutor militar Ucrainei.

Potrivit oficialului ucrainean, cooperarea dintre cele două state este una reciproc avantajoasă. El a explicat că Ucraina obține echipamentele de apărare de care are nevoie, în timp ce companiile și industria de apărare din Bulgaria beneficiază de oportunități de dezvoltare.

„Suntem recunoscători Bulgariei și recunoscători că astfel de proiecte sunt posibile. Această cooperare este comercială și reciproc avantajoasă și ne permite să avansăm mai rapid către înțelegeri de pace”, a declarat Tîhîi, conform presei ucrainene.

Acesta a adăugat că Kievul se așteaptă ca această colaborare să continue și în perioada următoare.

Din 2022, Bulgaria a aprobat 13 pachete de asistență militară pentru Ucraina, însă valoarea și conținutul acestora nu au fost făcute publice.

În martie 2026, Sofia s-a alăturat inițiativei Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), destinată achiziționării de armament american pentru Ucraina, iar în aceeași lună a semnat un acord bilateral de securitate cu Kievul pe o perioadă de zece ani.

Anunțul privind sistarea asistenței militare vine după schimbarea peisajului politic din Bulgaria. La alegerile parlamentare din aprilie, partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de fostul președinte pro-rus Rumen Radev, a obținut 44,59% din voturi. De-a lungul timpului, Radev a făcut mai multe declarații favorabile Moscovei, inclusiv afirmând că Peninsula Crimeea aparține Rusiei.

Bulgaria a fost unul dintre partenerii regionali care au sprijinit Ucraina după invazia rusă din 2022. În ultimii ani, cooperarea dintre cele două state s-a extins inclusiv în domeniul producției și achiziției de echipamente militare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenta militara #Bulgaria #Ucraina

Istoricul și fostul ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, Valeriu Pasat, i-a adresat o solicitare președintei Maia Sandu prin care propune ca străzi din Chișinău și Soroca să poarte numele Eufrosiniei Kersnovskaia, o supraviețuitoare a represiunilor sovietice, care a petrecut 11 ani în lagărele de muncă forțată.

De asemenea, istoricul propune ca desenele realizate de aceasta în timpul detenției să fie expuse în Parlamentul Republicii Moldova.

„Cu regret constat că în Republica Moldova, țara în care Eufrosinia Kersnovskaia a trăit până la deportare și pe care o considera patria sa, se cunosc foarte puține lucruri despre încercările prin care a trecut și despre eroismul ei”, a scris Valeriu Pasat în adresarea publică.

Printre propunerile istoricului se numără acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Soroca și al raionului Soroca, instalarea unei plăci comemorative și a unui bust în oraș, precum și atribuirea numelui său unor instituții de învățământ din Soroca și Chișinău.

Totodată, Pasat propune instituirea unei burse sau a unui premiu care să-i poarte numele și să fie acordat tinerilor pentru performanțe în educație, cultură, știință sau apărarea drepturilor omului.

Eufrosinia Kersnovskaia s-a născut în 1908, la Odesa. În timpul Războiului Civil, familia sa s-a refugiat pe moșia familiei din satul Țepilova, în apropiere de Soroca. Până la deportare, aceasta a locuit în Basarabia.

Experiențele trăite în timpul represiunilor sovietice au fost consemnate în 12 caiete de memorii, însoțite de aproximativ 700 de desene. Lucrarea sa autobiografică este cunoscută sub titlul „Cât valorează un om”.

Valeriu Pasat susține că a cunoscut-o pe Kersnovskaia cu câteva luni înainte de moartea acesteia, în 1994. În 2006, istoricul a pregătit pentru publicare la Moscova memoriile și desenele sale, iar ulterior a organizat o expoziție a lucrărilor la Parlamentul European.

Potrivit lui Pasat, autoritățile din Comrat și-au exprimat disponibilitatea de a examina propunerea ca una dintre străzile orașului să poarte numele Eufrosiniei Kersnovskaia. În Soroca, însă, demersurile sale anterioare adresate autorităților raionale nu s-au concretizat până în prezent.