Ucraina susține că nu primește ajutor militar gratuit din partea Bulgariei și că relațiile de cooperare în domeniul apărării dintre cele două țări se desfășoară pe baze comerciale, după ce Sofia a anunțat încetarea asistenței militare pentru Kiev. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tîhîi, ca reacție la anunțul ministrului bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov, potrivit căruia Bulgaria nu va mai furniza ajutor militar Ucrainei.

Potrivit oficialului ucrainean, cooperarea dintre cele două state este una reciproc avantajoasă. El a explicat că Ucraina obține echipamentele de apărare de care are nevoie, în timp ce companiile și industria de apărare din Bulgaria beneficiază de oportunități de dezvoltare.

„Suntem recunoscători Bulgariei și recunoscători că astfel de proiecte sunt posibile. Această cooperare este comercială și reciproc avantajoasă și ne permite să avansăm mai rapid către înțelegeri de pace”, a declarat Tîhîi, conform presei ucrainene.

Acesta a adăugat că Kievul se așteaptă ca această colaborare să continue și în perioada următoare.

Din 2022, Bulgaria a aprobat 13 pachete de asistență militară pentru Ucraina, însă valoarea și conținutul acestora nu au fost făcute publice.

În martie 2026, Sofia s-a alăturat inițiativei Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), destinată achiziționării de armament american pentru Ucraina, iar în aceeași lună a semnat un acord bilateral de securitate cu Kievul pe o perioadă de zece ani.

Anunțul privind sistarea asistenței militare vine după schimbarea peisajului politic din Bulgaria. La alegerile parlamentare din aprilie, partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de fostul președinte pro-rus Rumen Radev, a obținut 44,59% din voturi. De-a lungul timpului, Radev a făcut mai multe declarații favorabile Moscovei, inclusiv afirmând că Peninsula Crimeea aparține Rusiei.

Bulgaria a fost unul dintre partenerii regionali care au sprijinit Ucraina după invazia rusă din 2022. În ultimii ani, cooperarea dintre cele două state s-a extins inclusiv în domeniul producției și achiziției de echipamente militare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenta militara #Bulgaria #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.