Bulgaria a aprobat miercuri, 25 octombrie curent, construcția primelor sale două reactoare nucleare americane, îndepărtându-se și mai mult de Rusia, de care țara era puternic dependentă din punct de vedere energetic înainte de invazia rusă în Ucraina.
Acestea vor fi de tip AP1000, o tehnologie dezvoltată de compania americană Westinghouse, potrivit unui comunicat de presă al guvernului.
Aceste două reactoare, cu o putere combinată de 2.300 de megawați (MW), vor fi construite pe situl nuclear de la Kozlodui (în nordul țării, lângă granița cu România), „primul până în 2033, iar al doilea doi sau trei ani mai târziu”, a declarat premierul Nikolay Denkov.
Centrala dispune în prezent de două unități rusești, numerele 5 și 6, de tip VVER, fiecare cu o capacitate de 1.000 de megawați. Acestea au o licență până în 2027 și 2029, care poate fi reînnoită, și furnizează peste o treime din energia țării.
Cele mai vechi patru reactoare au fost închise din motive de siguranță înainte ca Bulgaria să adere la UE în 2007.
Miercuri, guvernul a acordat o tranșă de 500 de milioane de leva (250 de milioane de euro) pentru demararea proiectului. Noile reactoare sunt destinate să înlocuiască centralele pe cărbune care urmează să se închidă până în 2038, în conformitate cu angajamentele luate de guvern sub presiunea Bruxelles-ului de a se retrage din această industrie poluantă.
Un alt proiect de centrală nucleară pe Dunăre, la Belene, la vest de Kozlodoui, a fost abandonat definitiv în 2021 din cauza unor probleme de costuri și rentabilitate, chiar dacă două reactoare fuseseră deja livrate de Moscova.
Bulgaria, care era aproape în întregime dependentă de Moscova pentru energie înainte de conflictul din Ucraina, și-a intensificat în ultimele luni strategia de diversificare a resurselor.
În acest sens, la jumătatea lunii octombrie, Sofia a introdus o taxă excepțională pe gazul rusesc care trece pe teritoriul său în drum spre Ungaria și Serbia, spre nemulțumirea acestor două țări.
Potrivit guvernului, această măsură este menită să „reducă profiturile” gigantului rus Gazprom, „și, prin urmare, banii care intră în visteria Kremlinului pentru a finanța războiul din Ucraina”.
