Bulgaria se confruntă cu o situație sanitară critică, după ce a fost declarată epidemie de gripă în jumătate din țară. Regiunile de la granița cu România, precum Vidin, Vratsa și Dobrich, au fost cele mai afectate, iar școlile din aceste zone au fost închise temporar. În total, măsurile stricte includ 13 regiuni, iar autoritățile bulgare fac eforturi să limiteze răspândirea virusului.

Noi regiuni, inclusiv Gabrovo, Montana și Kyustendil, au declarat epidemie de gripă, iar măsurile antiepidemice vor fi implementate începând cu 29 ianuarie, potrivit surselor locale. În aceste zone, cursurile au fost suspendate, iar restricțiile sunt deja aplicate în Plovdiv și Varna, unde închiderea școlilor a fost prelungită până pe 4 februarie.

Epidemia continuă să afecteze și alte regiuni precum Veliko Tarnovo, Pleven, Shumen, Blagoevgrad și Haskovo. Pe lângă închiderea instituțiilor de învățământ, au fost introduse o serie de măsuri stricte pentru a reduce răspândirea virusului.

Printre măsurile aplicate se numără:

Suspendarea consultațiilor programate pentru femei însărcinate și copii sănătoși, astfel încât să fie evitată expunerea la virus.
Amânarea imunizărilor și reimunizărilor obligatorii, pentru a diminua aglomerația în cabinetele medicale.
Restricționarea vizitelor în spitale și în centrele de îngrijire pentru copii și adulți.
Selecția riguroasă a elevilor în școli, pentru a exclude participarea copiilor care prezintă simptome de gripă sau alte infecții respiratorii.

În plus, au fost intensificate procedurile de dezinfecție în instituțiile publice și spațiile cu trafic intens.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Purtarea măștilor și alte măsuri locale

În regiuni precum Gabrovo, Veliko Tarnovo și Blagoevgrad, purtarea măștilor a devenit obligatorie în toate instituțiile medicale. De asemenea, consultațiile pentru copii sănătoși și femei însărcinate sunt efectuate doar în anumite intervale orare, pentru a minimiza riscul de infectare.

În districtele unde cursurile fizice au fost suspendate, autoritățile încearcă să limiteze și activitățile de grup, inclusiv prin izolarea copiilor care prezintă simptome evidente de boală.

Regiunile de la granița cu România, fiind mai expuse schimburilor de populație, sunt printre cele mai afectate. Epidemia de gripă în aceste zone pune presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate local, iar închiderea școlilor are un impact semnificativ asupra familiilor și comunităților.

Pentru a preveni o escaladare a situației, autoritățile bulgare recomandă locuitorilor să respecte cu strictețe măsurile de protecție, inclusiv evitarea locurilor aglomerate, purtarea măștilor în spațiile închise și izolarea persoanelor care prezintă simptome de gripă.

În contextul acestei epidemii, Bulgaria își intensifică eforturile de protejare a sănătății publice și îndeamnă cetățenii să coopereze cu autoritățile. Închiderea școlilor, suspendarea consultațiilor și alte măsuri stricte sunt necesare pentru a limita răspândirea gripei și pentru a proteja categoriile vulnerabile, au transmis autoritățile de peste Dunăre.

#Bulgaria #epidemie #gripa #scoli inchise

Hotelul Zarea din centrul istoric al Chișinăului a rămas fără cumpărător, deși autoritățile l-au scos la privatizare pentru 106 milioane de lei, iar premierul Vasile Tofan a promovat anterior vânzarea imobilului. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că licitația nu a avut rezultatul așteptat și admite că instituția trebuie să se pregătească mai bine pentru următoarea tentativă de privatizare, scrie Bani.md.

„Nu s-a vândut, nu este cel mai bun lucru”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii de la Moldova 1, referindu-se la eșecul procedurii de privatizare a hotelului.

Șeful APP a explicat că rezultatul poate fi pus inclusiv pe seama condițiilor mai puțin favorabile pentru investiții, însă a admis că autoritățile trebuie să își îmbunătățească modul în care pregătesc și promovează activele scoase la vânzare. Potrivit acestuia, o nouă licitație ar trebui precedată de o informare mai eficientă a potențialilor investitori.

Eșecul este cu atât mai vizibil cu cât privatizarea Hotelului Zarea beneficiase anterior de promovare la nivelul conducerii Guvernului. Premierul Vasile Tofan a realizat un stand-up în fața imobilului, prezentând oportunitatea de investiție și încercând să atragă atenția asupra proprietății de stat scoase la vânzare.

Cu toate acestea, promovarea publică nu s-a transformat într-o tranzacție, iar hotelul a rămas în proprietatea statului.

Un detaliu important este că viitorul cumpărător nu ar fi fost obligat să păstreze destinația hotelieră a clădirii. Potrivit directorului APP, condițiile privatizării ofereau investitorului libertatea de a decide cum să valorifice imobilul, inclusiv prin transformarea acestuia în spații de birouri sau într-un complex cu destinație mixtă.

„Oportunități, de fapt, acolo sunt destul de multe”, a afirmat Ion Dodon, subliniind că amplasarea proprietății și posibilitățile de reconversie ar putea reprezenta argumente importante pentru eventualii cumpărători.

Directorul APP a dat asigurări că instituția va avea o abordare mai activă la următoarea procedură de privatizare, astfel încât investitorii să cunoască mai bine potențialul economic al imobilului.

Între timp, datele financiare ale Hotelului Zarea arată o deteriorare puternică a profitabilității. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat un profit de aproape 200.000 de lei, în 2025 câștigul a coborât la puțin peste 28.000 de lei. Astfel, profitul s-a redus cu aproximativ 86% într-un singur an.

Raportat la prețul de pornire de 106 milioane de lei, profitul anual al hotelului reprezintă doar o fracțiune infimă din valoarea cerută de stat. Totuși, această comparație nu reflectă neapărat valoarea economică a proprietății, întrucât prețul de privatizare poate fi influențat în principal de amplasarea și potențialul imobiliar al clădirii, nu doar de rezultatele activității hoteliere.

Ion Dodon consideră că performanțele financiare modeste demonstrează limitele administrării unor asemenea afaceri de către stat, într-un sector în care concurența privată este puternică.

„Asta ne arată nu faptul că acolo ar fi puține oportunități pentru mediul privat, ci, dimpotrivă, arată că statul nu este cel mai bun administrator și poate nici nu are ce căuta în acest mediu concurențial”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat, în informațiile prezentate, o dată concretă pentru reluarea licitației și nici dacă prețul de pornire de 106 milioane de lei va fi menținut sau revizuit.

Astfel, după promovarea publică făcută de premier și prima tentativă nereușită de privatizare, statul rămâne proprietarul unui hotel amplasat într-o zonă valoroasă a Capitalei, dar care generează un profit anual de numai câteva zeci de mii de lei.