Numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a scăzut cu 2% în 2024, comparativ cu anul precedent, însă cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România și Bulgaria, a anunțat Comisia Europeană.

Anul trecut, 19.940 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în întreaga UE. Cifra reprezintă o scădere de 2% în comparație cu 2023 și marchează progrese lente, în direcția atingerii obiectivului UE „Viziunea zero” de a reduce la jumătate numărul deceselor și al vătămărilor grave cauzate de accidente rutiere până în 2030 și de a se apropia de eliminarea acestora până în 2050.

În medie, au fost 45 victime ale traficului rutier la un milion de locuitori în Uniunea Europeană. În 2024, cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România (78 de decese la un milion de locuitori) și Bulgaria (74), iar cea mai scăzută în Suedia (20) și Danemarca (24).

„Deși aceste cifre arată progrese continue, trebuie să ne amintim întotdeauna că în spatele fiecărei statistici se află familii și comunități îndurerate. Faptul că aproape 20.000 de oameni și-au pierdut viața în accidente rutiere anul trecut este inacceptabil. Comisia Europeană va continua să sprijine toate statele membre pentru ca drumurile să devină mai sigure.

Dar acesta este un efort comun: guvernele, industria și fiecare participant la trafic au un rol de jucat în asigurarea faptului că fiecare călătorie se încheie în condiții de siguranță”, a afirmat comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Agerpres.

În timp ce unele state, cum ar fi Cehia, Grecia, România și Slovacia, dau semnale pozitive cu scăderea numărului de decese, altele se confruntă cu noi provocări. Acești indicatori timpurii subliniază faptul că siguranța rutieră necesită o vigilență constantă și un efort susținut. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape aceste tendințe și să sprijine statele membre în abordarea preocupărilor emergente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #Romania

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.