Numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a scăzut cu 2% în 2024, comparativ cu anul precedent, însă cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România și Bulgaria, a anunțat Comisia Europeană.

Anul trecut, 19.940 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în întreaga UE. Cifra reprezintă o scădere de 2% în comparație cu 2023 și marchează progrese lente, în direcția atingerii obiectivului UE „Viziunea zero” de a reduce la jumătate numărul deceselor și al vătămărilor grave cauzate de accidente rutiere până în 2030 și de a se apropia de eliminarea acestora până în 2050.

În medie, au fost 45 victime ale traficului rutier la un milion de locuitori în Uniunea Europeană. În 2024, cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România (78 de decese la un milion de locuitori) și Bulgaria (74), iar cea mai scăzută în Suedia (20) și Danemarca (24).

„Deși aceste cifre arată progrese continue, trebuie să ne amintim întotdeauna că în spatele fiecărei statistici se află familii și comunități îndurerate. Faptul că aproape 20.000 de oameni și-au pierdut viața în accidente rutiere anul trecut este inacceptabil. Comisia Europeană va continua să sprijine toate statele membre pentru ca drumurile să devină mai sigure.

Dar acesta este un efort comun: guvernele, industria și fiecare participant la trafic au un rol de jucat în asigurarea faptului că fiecare călătorie se încheie în condiții de siguranță”, a afirmat comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Agerpres.

În timp ce unele state, cum ar fi Cehia, Grecia, România și Slovacia, dau semnale pozitive cu scăderea numărului de decese, altele se confruntă cu noi provocări. Acești indicatori timpurii subliniază faptul că siguranța rutieră necesită o vigilență constantă și un efort susținut. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape aceste tendințe și să sprijine statele membre în abordarea preocupărilor emergente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #Romania

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.