În Bulgaria a început dezbaterea privind costurile pentru organizarea Eurovision 2027. Oficiali și economiști discută deja despre banii necesari și despre amploarea organizării unui astfel de eveniment. „Se deschide o nouă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision”, a declarat fostul ministru interimar al Finanțelor, Georgi Klisurskiel, transmite Antena 3 CNN.

Declarațiile sale arată că autoritățile sunt conștiente că organizarea concursului va necesita fonduri importante din partea statului și a instituțiilor, scrie Novinite.

Premierul Radev și conducerea Televiziunii Naționale Bulgare au transmis deja că Bulgaria va găzdui Eurovision în 2027. În același timp, au început discuțiile despre orașul care va organiza competiția. Sofia și Burgas și-au exprimat interesul, însă capitala este considerată favorită datorită infrastructurii mai bune.

Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este cel mai bine pregătit din punct de vedere tehnic și a indicat Arena 8888 drept o posibilă locație. „Sofia este cel mai bine pregătit oraș din Bulgaria”, a declarat el. Terziev a adăugat că municipalitatea poate organiza evenimente internaționale mari, dar decizia finală aparține statului.

Primarul a mai spus că un eveniment de asemenea dimensiuni are nevoie de coordonare între instituții și de planificare din timp. El a subliniat că beneficiile nu țin doar de turism, ci și de imaginea internațională a orașului și a Bulgariei.

Din punct de vedere financiar, Eurovision este cofinanțat, de obicei, de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării gazdă. Totuși, cea mai mare parte a cheltuielilor revine țării organizatoare. Banii vin, în general, din bugete publice, de la televiziunea națională, sponsori, vânzarea de bilete și alte activități comerciale legate de eveniment.

În Elveția, ediția din 2025, organizată la Basel, a avut un buget de aproximativ 38 de milioane de euro, iar costurile totale au fost estimate la aproximativ 65 de milioane de euro.

În Suedia, ediția din 2024 de la Malmö a costat aproximativ 28 de milioane de euro.

În Marea Britanie, ediția din 2023 de la Liverpool a implicat contribuții ale BBC, guvernului și autorităților locale, estimate între 23 și 32 de milioane de euro.

Pentru ediția din 2026, care va avea loc la Viena, în Austria, nu există încă cifre finale. Estimările anterioare arătau însă că doar costurile televiziunii publice ar putea depăși 30 de milioane de euro.

Economistul Mihail Kambarev, din formațiunea „Continuăm Schimbarea”, a vorbit și despre posibilele beneficii economice. El a spus că orașele care au găzduit Eurovision au câștigat din turism și din activitatea comercială. Potrivit acestuia, impactul economic poate ajunge de la zeci la sute de milioane de euro, în funcție de amploarea evenimentului și de numărul de vizitatori.

„În această seară, DARA nu a câștigat doar Eurovision. În această seară, DARA a făcut ceva mult mai important pentru Bulgaria”, a spus Kambarev. El a adăugat că evenimentul ar aduce vizibilitate internațională, atenție din partea presei și mai mulți turiști.

Oficialii din Sofia spun că orașul este pregătit pentru logistica unui eveniment de mari dimensiuni. În același timp, primarul din Burgas, Dimitar Nikolov, a anunțat că și orașul său vrea să găzduiască Eurovision. „Știu că Sofia va fi o gazdă excelentă, dar declar dorința categorică a orașului Burgas de a găzdui evenimentul. Vom face tot posibilul ca totul să fie perfect. Și va fi”, a transmis Nikolov.

Deocamdată, finanțarea rămâne principala întrebare. Totuși, pe baza exemplelor recente din Europa, Bulgaria ar trebui, cel mai probabil, să pregătească zeci de milioane de euro pentru organizarea Eurovision 2027. La această sumă s-ar putea adăuga bani din sponsorizări private și sprijin din partea televiziunii publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget Eurovision #Bulgaria #costuri organizare #Eurovision 2027

Ministerul Energiei anunță reguli noi pentru verificarea cazanelor mai mari, cum ar fi cele din școli sau din alte instituții. Noile prevederi se vor aplica sistemelor de încălzire sau sistemelor combinate de încălzire cu o putere nominală utilă de peste 70 kW.

Totodată, în această categorie pot intra sistemele comune de încălzire ale blocurilor locative, precum și cele din instituții de învățământ și medicale, clădiri de birouri, hoteluri și restaurante, spații comerciale, clădiri sportive și alte clădiri publice. Instalațiile individuale de încălzire din apartamente nu vor intra sub incidența Regulamentului.

„Periodicitatea inspecțiilor va fi stabilită în funcție de puterea sistemului. Astfel, sistemele cu o putere nominală utilă cuprinsă între 70 și 290 kW vor fi inspectate o dată la cinci ani, iar cele cu o putere de peste 290 kW – o dată la trei ani. În cadrul inspecțiilor va fi evaluată performanța energetică a sistemelor de încălzire, iar în baza constatărilor vor fi formulate recomandări pentru îmbunătățirea eficienței acestora. Recomandările pot viza, între altele, modernizarea sau înlocuirea generatoarelor de căldură ori aplicarea unor soluții alternative mai eficiente din punct de vedere energetic.

Proiectul stabilește și cerințele privind ținerea unui Registru electronic al rapoartelor de inspecție, care va face parte din Sistemul informațional național privind performanța energetică a clădirilor, gestionat de IP Centrul Național pentru Energie Durabilă”, transmite Ministerul Energiei.

Implementarea noului mecanism urmărește creșterea eficienței energetice a sistemelor de încălzire și reducerea consumurilor și costurilor de operare. Totodată, recomandările formulate în urma inspecțiilor vor putea contribui la reducerea consumului de energie și, implicit, a emisiilor de CO₂.

Astfel, pentru asigurarea serviciilor de inspecție, urmează să fie format și calificat personal specializat. Se estimează necesitatea formării a aproximativ 100-150 de inspectori.