Fosta ministră a muncii, Protecției Sociale și Familiei, membră a Partidului Democrat din Moldova, Valentina Buliga, a fost numită în calitate de șefă a Centrului de instruire în domeniul medicinei de urgență și calamităților, subdiviziune a Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Astfel, la ora actuală Ministerul Sănătății precizează că numirea șefului centrului de instruire, fiind o subdiviziune a CNAMUP, este responsabilitatea directorului CNAMUP. În cele din urmă, Valentina Buliga a fost numită prin ordinul directorului CNAMUP, Boris Golovin.

Pentru a verifica care sunt condițiile de angajare, cerințele postului menite să asigure o bună funcționare a instruirilor și calității programelor de instruire în domeniul medicinei de urgență și calamităților, ministerul a solicitat de la CNAMUP Regulamentul acestui Centru și modalitatea de numire a șefului, se arată într-un comunicat de presă al MS.

Valentina Buliga a fost demisă ultima dată din funcția de director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină la data de 9 august.

Valentina Buliga, exponentă a Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost numită în mai 2020 la conducerea instituției. Anterior, ea a fost deputată din partea PDM, dar și ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

#CNAMUP #Ministerul Sănătății #Valentina Buliga

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.