Potrivit publicației Bild, care prezintă modul în care este protejat președintele Rusiei, din 23 februarie, Vladimir Putin, nu a mai fost văzut în clădirea de la Kremlin fiindcă „centrul puterii sale de la Moscova este prea periculos”. Unul dintre adăposturi în care s-ar putea retrage liderul de la Kremlin este buncărul antiatomic de la Samara, 860 de kilometri de Moscova, situat pe malul de est al Volgăi, scrie Bani.md

Buncărul a fost comandat de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca loc de retragere în cazul în care Moscova ar fi fost cucerită. Expertul militar Oleg Jdanov a susținut, pe 2 martie, că Putin se află deja în alt buncăr antiatomic, în Siberia, la Gorno-Altaisk, la peste 3.000 de kilometri de capitală. Președintele Putin poate fi transportat dintr-un loc în altul cu unul dintre avioanele sale sau cu mașina lui, sedanul Aurus Senat. Aparatul Iliușin 96-300 PU, „Kremlinul zburător” al lui Putin, este echipat cu un sistem care împiedică detectarea de către radar, cu un sistem de apărare antirachetă și o capsulă de urgență în cazul unei situații de criză. Confortul nu trebuie să lipsească, așa că au fost montate o sală de fitness, un restaurant, o zonă de dușuri și o stație de prim ajutor.

Mașina Aurus Senat, dezvoltată special pentru Putin sub numele de cod „Proiectul Korteș”, are 6,63 metri lungime, doi metri lățime și 1,70 metri înălțime. Este echipată cu un motor Porsche V8 de 4,4 litri, are 600 CP și atinge o viteză maximă de 250 de kilometri pe oră. Mașina este blindată, și cântărește 6,5 tone.

Putin este apărat de agenți de securitate din cadrul FSO („Federalnaia Slusciba Ohrani”), Serviciul Federal de Securitate, și gărzi naționale, un grup pe care l-a fondat special pentru protecția sa.

Potrivit site-ului Beyond Russia, gărzile de corp ai lui Putin sunt alese cu atenție și trebuie să aibă calități precum „psihologia operațională”, rezistență fizică și capacitatea de a îndura frigul și de a nu transpira în condiții de caniculă. Agenții sunt înarmați cu pistoale Vector de fabricație rusă, încărcate cu gloanțe care străpung armura. Când apare în public, Putin este înconjurat de patru inele de forțe de securitate, începând cu gărzile sale personale, altele ascunse în mulțime, cele care securizează perimetrul și lunetişti postați pe acoperișurile din jur.

#buncăr antiatomic #război Ucraina #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.