Un burete de bucătărie care pare curat poate fi, de fapt, o sursă de bacterii periculoase. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atrage atenția consumatorilor asupra importanței igienei ustensilelor folosite la spălarea vaselor și curățarea suprafețelor din bucătărie.

Avertizarea vine după ce un studiu recent a arătat că bureții pot adăposti microorganisme periculoase, precum Salmonella, Escherichia coli (E. coli) și Staphylococcus aureus, chiar și atunci când nu prezintă semne vizibile de contaminare.

Cercetările au demonstrat că bureții puternic contaminați pot părea curați și nu emană neapărat mirosuri neplăcute. Datorită structurii poroase, dar și a umezelii și resturilor alimentare acumulate, aceștia creează condiții favorabile pentru dezvoltarea și multiplicarea rapidă a bacteriilor.

Microorganismele patogene se pot înmulți în doar câteva zile și pot supraviețui chiar și după uscarea buretelui. În timpul utilizării, bacteriile pot ajunge cu ușurință pe blaturi, ustensile de bucătărie sau alimente, crescând riscul contaminării încrucișate.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 600 de milioane de persoane se îmbolnăvesc anual din cauza bolilor de origine alimentară. Deși multe dintre cazuri sunt asociate consumului de alimente în unități de alimentație publică, o parte semnificativă își are originea în gospodării, ca urmare a manipulării necorespunzătoare a alimentelor și a igienei insuficiente în bucătărie.

Pentru reducerea riscului de contaminare a alimentelor, ANSA recomandă:

înlocuirea periodică a bureților de bucătărie, chiar dacă aceștia par curați și nu au miros neplăcut;
aruncarea imediată a buretelui după utilizarea acestuia la curățarea suprafețelor sau ustensilelor care au intrat în contact cu carne crudă, carne de pasăre sau alte produse alimentare cu risc microbiologic;
dezinfectarea buretelui prin introducerea acestuia timp de cel puțin două minute în apă cu temperatura de peste 70°C, atunci când reutilizarea este necesară;
păstrarea buretelui într-un loc bine aerisit, pentru a permite uscarea rapidă între utilizări;
utilizarea unor bureți diferiți pentru spălarea vaselor și pentru curățarea suprafețelor de lucru;
spălarea mâinilor înainte și după manipularea alimentelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același context, specialiștii recomandă înlocuirea bureților cu periile pentru vase sau a lavetelor din microfibră, deoarece acestea se usucă mai repede, rețin mai puține bacterii și pot fi igienizate eficient prin spălare la temperaturi de minimum 60°C, în mașina de spălat vase sau în mașina de spălat rufe.

Totodată, instituția îndeamnă cetățenii să nu aprecieze gradul de siguranță al buretelui doar după aspect sau miros, ci să îl înlocuiască periodic și să respecte regulile de igienă în timpul preparării alimentelor, contribuind astfel la protejarea sănătății întregii familii.

#ANSA #bacterii #burete de bucatarie #consumatori #recomandări

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.