Un burete de bucătărie care pare curat poate fi, de fapt, o sursă de bacterii periculoase. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atrage atenția consumatorilor asupra importanței igienei ustensilelor folosite la spălarea vaselor și curățarea suprafețelor din bucătărie.

Avertizarea vine după ce un studiu recent a arătat că bureții pot adăposti microorganisme periculoase, precum Salmonella, Escherichia coli (E. coli) și Staphylococcus aureus, chiar și atunci când nu prezintă semne vizibile de contaminare.

Cercetările au demonstrat că bureții puternic contaminați pot părea curați și nu emană neapărat mirosuri neplăcute. Datorită structurii poroase, dar și a umezelii și resturilor alimentare acumulate, aceștia creează condiții favorabile pentru dezvoltarea și multiplicarea rapidă a bacteriilor.

Microorganismele patogene se pot înmulți în doar câteva zile și pot supraviețui chiar și după uscarea buretelui. În timpul utilizării, bacteriile pot ajunge cu ușurință pe blaturi, ustensile de bucătărie sau alimente, crescând riscul contaminării încrucișate.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 600 de milioane de persoane se îmbolnăvesc anual din cauza bolilor de origine alimentară. Deși multe dintre cazuri sunt asociate consumului de alimente în unități de alimentație publică, o parte semnificativă își are originea în gospodării, ca urmare a manipulării necorespunzătoare a alimentelor și a igienei insuficiente în bucătărie.

Pentru reducerea riscului de contaminare a alimentelor, ANSA recomandă:

înlocuirea periodică a bureților de bucătărie, chiar dacă aceștia par curați și nu au miros neplăcut;
aruncarea imediată a buretelui după utilizarea acestuia la curățarea suprafețelor sau ustensilelor care au intrat în contact cu carne crudă, carne de pasăre sau alte produse alimentare cu risc microbiologic;
dezinfectarea buretelui prin introducerea acestuia timp de cel puțin două minute în apă cu temperatura de peste 70°C, atunci când reutilizarea este necesară;
păstrarea buretelui într-un loc bine aerisit, pentru a permite uscarea rapidă între utilizări;
utilizarea unor bureți diferiți pentru spălarea vaselor și pentru curățarea suprafețelor de lucru;
spălarea mâinilor înainte și după manipularea alimentelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același context, specialiștii recomandă înlocuirea bureților cu periile pentru vase sau a lavetelor din microfibră, deoarece acestea se usucă mai repede, rețin mai puține bacterii și pot fi igienizate eficient prin spălare la temperaturi de minimum 60°C, în mașina de spălat vase sau în mașina de spălat rufe.

Totodată, instituția îndeamnă cetățenii să nu aprecieze gradul de siguranță al buretelui doar după aspect sau miros, ci să îl înlocuiască periodic și să respecte regulile de igienă în timpul preparării alimentelor, contribuind astfel la protejarea sănătății întregii familii.

#ANSA #bacterii #burete de bucatarie #consumatori #recomandări

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.