Un burete de bucătărie care pare curat poate fi, de fapt, o sursă de bacterii periculoase. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atrage atenția consumatorilor asupra importanței igienei ustensilelor folosite la spălarea vaselor și curățarea suprafețelor din bucătărie.

Avertizarea vine după ce un studiu recent a arătat că bureții pot adăposti microorganisme periculoase, precum Salmonella, Escherichia coli (E. coli) și Staphylococcus aureus, chiar și atunci când nu prezintă semne vizibile de contaminare.

Cercetările au demonstrat că bureții puternic contaminați pot părea curați și nu emană neapărat mirosuri neplăcute. Datorită structurii poroase, dar și a umezelii și resturilor alimentare acumulate, aceștia creează condiții favorabile pentru dezvoltarea și multiplicarea rapidă a bacteriilor.

Microorganismele patogene se pot înmulți în doar câteva zile și pot supraviețui chiar și după uscarea buretelui. În timpul utilizării, bacteriile pot ajunge cu ușurință pe blaturi, ustensile de bucătărie sau alimente, crescând riscul contaminării încrucișate.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 600 de milioane de persoane se îmbolnăvesc anual din cauza bolilor de origine alimentară. Deși multe dintre cazuri sunt asociate consumului de alimente în unități de alimentație publică, o parte semnificativă își are originea în gospodării, ca urmare a manipulării necorespunzătoare a alimentelor și a igienei insuficiente în bucătărie.

Pentru reducerea riscului de contaminare a alimentelor, ANSA recomandă:

înlocuirea periodică a bureților de bucătărie, chiar dacă aceștia par curați și nu au miros neplăcut;
aruncarea imediată a buretelui după utilizarea acestuia la curățarea suprafețelor sau ustensilelor care au intrat în contact cu carne crudă, carne de pasăre sau alte produse alimentare cu risc microbiologic;
dezinfectarea buretelui prin introducerea acestuia timp de cel puțin două minute în apă cu temperatura de peste 70°C, atunci când reutilizarea este necesară;
păstrarea buretelui într-un loc bine aerisit, pentru a permite uscarea rapidă între utilizări;
utilizarea unor bureți diferiți pentru spălarea vaselor și pentru curățarea suprafețelor de lucru;
spălarea mâinilor înainte și după manipularea alimentelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același context, specialiștii recomandă înlocuirea bureților cu periile pentru vase sau a lavetelor din microfibră, deoarece acestea se usucă mai repede, rețin mai puține bacterii și pot fi igienizate eficient prin spălare la temperaturi de minimum 60°C, în mașina de spălat vase sau în mașina de spălat rufe.

Totodată, instituția îndeamnă cetățenii să nu aprecieze gradul de siguranță al buretelui doar după aspect sau miros, ci să îl înlocuiască periodic și să respecte regulile de igienă în timpul preparării alimentelor, contribuind astfel la protejarea sănătății întregii familii.

#ANSA #bacterii #burete de bucatarie #consumatori #recomandări

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.