Noutate bună pentru iubitorii de burgeri cu ocazia Zilei Internaționale a Burgerului! Glovo va dedica o secțiune în aplicația sa cu denumirea „Burger Week” toată săptămâna, până pe 2 iunie. Aici veți găsi o serie de parteneri care oferă discounturi de până la 30% și livrare gratuită la cei mai buni burgeri din oraș.

Doar în ultimele 12 luni Glovo a livrat zilnic clienților din Moldova în jur de 900 de burgeri, ceea ce constituie cel puțin 40 de burgeri pe oră. Altfel spus, dacă toți burgerii livrați de Glovo în Moldova în ultimele 12 luni ar fi aranjați în linie, ei ar acoperi o distanță mai mare decât cea dintre Chișinău și Hîncești!

Astfel, Burgerul este rege, conform comenzilor plasate, în Chișinău, Bălți și Orhei. Cel mai solicitat este cheeseburgerul, iar burgerul cu pui este a doua cea mai populară rețetă. Pe locul trei al preferințelor utilizatorilor Glovo se situează double burgerul.

„Aceste statistici demonstrează clar că burgerii sunt o alegere populară și apreciată de moldoveni, fie pentru o masă rapidă și gustoasă, fie pentru a sărbători momente speciale. Suntem mereu la dispoziția utilizatorilor noștri cu livrări prompte și ne bucurăm că reușim să satisfacem în timp proxim pofta de burgeri, acolo unde acest produs este în topul preferințelor”, spune Dorin Rîșcanu, director comercial Glovo Moldova.

În ultimele 12 luni, burgerii au fost comandați cel mai mult de Ziua Internațională a Femeii, când de bucate se ocupă bărbații – prin Glovo s-au livrat în această zi peste 70 de burgeri pe oră în Moldova! De asemenea, pofta de burgeri crește exponențial iarna și toamna.

Majoritatea comenzilor pentru burgeri sunt plasate între orele 18:00 și 20:00, ceea ce denotă că burgerii sunt o opțiune populară pentru cină. Cele mai multe comenzi sunt plasate sâmbăta, dar ele sunt frecvente și pe parcursul întregului weekend – perioada de relaxare după o săptămână de muncă. Recordul la cantitatea de burgeri livrată prin rețeaua Glovo l-a bătut un utilizator care în ultimele 12 luni a comandat 575 de burgeri, masa sa constând frecvent din patru burgeri și cartofi prăjiți. Cea mai mare comandă de burgeri din ultimul an a fost plasată de un utilizator Glovo din Chișinău, acesta cheltuind 2465 MDL pentru 26 de meniuri cu burgeri.

Conform unui clasament regional, Moldova se situează pe locul cinci în regiunea Europei de Sud-Est privind numărul total de burgeri livrați în ultimul an de curierii conectați la Glovo, după România, Croația, Serbia și Bulgaria.

Despre Glovo:

Glovo este una dintre cele mai importante aplicații de livrare din mai multe categorii care conectează utilizatorii cu companii și curieri, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, băcănii și supermarketuri, farmacii și magazine de vânzare cu amănuntul. Viziunea Glovo este de a oferi tuturor acces facil la tot ce se află în orașul lor, astfel încât utilizatorii noștri să se poată bucura de ceea ce își doresc, când doresc, unde doresc. Fondată în 2015 la Barcelona, operează în 23 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.

#burgerul #Glovo #vedeta saptamanii

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.