Turul doi al alegerilor din Găgăuzia trebuie anulat, iar scrutinul – recunoscut nevalabil. De această părere este Ivan Burgudji, liderul mișcării „Gagauz Halkî”. Declarația a fost făcut în contextul în care Înalta Curte examinează sesizarea Guvernului cu privire la legalitatea partidului ȘOR, iar în spațiul public au apărut informații despre presupuse acte de corupere ale alegătorilor, la scrutinul din 30 aprilie.

”Această decizie trebuie să fie luată de Comisia Electorală din Găgăuzia, pentru a nu irosi banii publici. Instanța de judecată va fi obligată să recunoască acest scrutin nevalabil, după ce în spațiul public au apărut informații despre ilegalitățile comise de partidul ȘOR la alegerile din 30 aprilie”, spune Burgudji.

Politicianul acuză Comisia electorală de inacțiuni, chiar și atunci când liderul partidului ȘOR, Ilan Șor, a recunoscut public despre intenția de a corupe alegătorii și a promis că va investi jumătate de miliard de euro în UTA Găgăuzia, dacă Evghenia Guțul va deveni bașcan.

”Rolul organelor electorale din Găgăuzia este de a preveni ilegalitățile și de a opri campaniile electorale netransparente, inclusiv prin folosirea resurselor financiare, care au fost atrase prin încălcarea normelor legale”, a mai declarat politicianul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri bascan #alegeri UTA Gagauzia #bascan gagauzia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.