Elevii din învățământul dual vor beneficia de un pachet social care include burse de studii, cazare în căminul instituției și o remunerație de formare profesională nu mai mică decât salariul minim pe țară. În același timp, angajatorii își vor reduce costurile aferente pregătirii brațelor de muncă necesare.

Miniștrii au aprobat cadrul normativ pentru implementarea Legii cu privire la învățământul dual în Republica Moldova. Acesta include criteriile privind conformitatea agentului economic pentru asigurarea calității formării profesionale și Regulamentul privind modul de compensare a cheltuielilor unităților din învățământul dual.

„Cadrul normativ vine cu mai multe facilități pentru elevii și agenții economici din învățământul dual. Absolvenții vor avea mai multe oportunități de a se angaja și a rămâne să lucreze în Republica Moldova. La rândul lor, agenții economici implicați în învățământul dual vor avea posibilitatea să selecteze și să-i angajeze pe cei mai buni absolvenți, beneficiind de compensarea de până la 50% a cheltuielilor suportate”, afirmă ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru inițiativă, pentru anul 2023 sunt incluse alocații bugetare în sumă de 10 milioane de lei. Pentru facilitarea cooperării între agenții economici și instituțiile de învățământ profesional tehnic, a fost instituit Registrul unităților din învățământul dual.

În Republica Moldova, învățământul dual este implementat din anul 2014. Rata de angajare a absolvenților programelor de formare profesională prin intermediul sistemului dual este de peste 70%. În anul academic 2022-2023, învățământul dual este realizat în 27 de instituții de învățământ profesional tehnic, în parteneriat cu 127 de agenți economici, care asigură instruirea și formarea a circa 1500 de elevi, potrivit datelor Guvernului.

#burse #cazare #învățământ dual #Moldova #remunerări

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare