TikTok e considerată rețeaua de socializare cu o componentă puternică de divertisment și destinată, în special, tinerilor. Numai că a devenit, între timp, și o sursă de informație, mai mult sau mai puțin corectă, pentru diverși utilizatori. Urmând un trend apărut de ceva vreme în străinătate, și medicii români au început să ofere sfaturi prin intermediul rețelei și să adune în jurul lor comunități de sute de mii de urmăritori. E un fenomen care nu poate fi ignorat, dar în jurul căruia se nasc mai multe întrebări, a observat presa din România.

Unul dintre cei mai activi medici români de pe TikTok și nu numai este Cezar Amititeloaie, care se recomandă simplu, doar cu prenumele – Dr. Cezar. Pe site-ul propriu, spune despre el că e un cardiolog nonconformist, pasionat de nutriție, sport și psihologie. A absolvit UMF Grigore T. Popa din Iași în 2006.

Oferă sfaturi medicale pe TikTok și adună, astfel, milioane de vizualizări. Medicul susține că abordarea sa este una integrativă, holistică, punând accent și pe cauzele emoționale ale patologiilor.

TikTok nu este, însă, singura rețea de socializare pe care Dr. Cezar e prezent. Are și un canal de YouTube, pe care a adunat aproape 170.000 de abonați.

Acolo are și un mesaj pentru cei care-l urmăresc: „Dacă nici ție nu-ți place să stai prin spitale, să știi că avem ceva în comun: nici mie. Sunt Cezar, un cardiolog nonconformist, și, pe vremea când lucram în spital, în departamentele de primiri urgențe, terapie intensivă, cardiologie intervențională, am participat la intervenții spectaculoase, precum implanturi de stent, ablații prin radiofrecvență, chirurgie pe cord deschis și proceduri de resuscitare”, arată medicul pe YouTube.

Medici prezenți peste tot: TikTok, YouTube, Instagram

Pe TikTok are o prezență activă și Alexandra Mircea, medic stomatolog, care deține propria clinică de profil în București. Doctorul susține că are certificat Invisalign și Dental Awareness speaker.

„Îmi doresc tare mult să aduc zâmbete pe buzele cât mai multor oameni”, arată medicul Alexandra Mircea în prezentarea de pe site-ul propriu.

Grație notorietății obținute în mediul online, aceasta este și imaginea unui brand care produce periuțe de dinți electrice. De asemenea, activitatea sa nu se rezumă doar la TikTok, ci are și un canal de YouTube, cu peste 230.000 de abonați. Pe lângă sfaturi medicale, medicul creează și conținut gândit special pentru Generația Z.

Mihail Pautov a pus pauză meseriei pentru a se ocupa de online

Mihail Pautov oferă, de asemenea, sfaturi medicale pe platformele pe care e prezent. Într-un interviu acordat PaginadeMedia, acesta spunea că are „un total de 25 de milioane de vizualizări pe lună, pe toate platformele”. În luna august, menționa că a luat o pauză de la a-și practica meseria de chirurg și că se ocupă în prezent de crearea de conţinut în media, pe conturile sale de social media şi la TV – unde are o emisiune.

În paralel, Mihail Pautov spunea că lucrează şi la alte proiecte, paramedicale, şi speră să activeze din nou în domeniul medical, pentru că îi este dor de interacţiunea directă cu pacientul.

„Abordarea mea este una holistică – dadică include tot ceea ce înseamnă corp, minte, emoţie, psihic şi caută o abordare potrivită pentru toată lumea. Nu există nimic magic, doar mici trucuri de introdus în viaţa de zi cu zi”, spune doctorul Mihail Pautov.

Fenomen inspirat de Dr. Oz și adaptat lumii digitale

Sociologul Gelu Duminică a explicat că acest curent este unul normal, ținând cont de mijloacele de comunicare la care avem acces în momentul de față.

„Curentul ăsta a început cu medicii care apăreau la televizor, cu mulți ani înainte, când tv-ul era principala sursă de comunicare și unii au devenit atât de celebri încât au făcut mari show-uri la televiziunile americane – Dr. Oz e doar unul dintre ei. Toate astea au arătat că, iată, informația medicală poate ajunge și într-un format prietenos pentru clienți, pacienți și că, uite, există o piață pentru lucrul ăsta. În online avem tot felul de profesioniști care-și exprimă punctul de vedere – de la constructori de sobe până la polițiști – uite că-l avem pe Godină, de ce n-am avea și medici?”, spune sociologul. L-am întrebat pe Gelu Duminică dacă se poate vorbi de o linie subțire între dorința de informa pacienții în mod corect și util și business-ul în sine, care aduce vizualizări, contracte și, pe cale de consecință, bani. De multe ori, creatorii de conținut sunt în căutarea senzaționalului, care, de multe ori, prinde mult mai bine la public decât informația corectă, potrivit cercetărilor din domeniu.

„Atât timp cât ai în vedere binele clientului și promovarea adevărului științific, nu cred că există o limită, eu n-am nimic împotrivă cu cel care se exprimă în online să fie susținut de nu știu ce brand, atât timp cât informația pe care o oferă e corectă din punct de vedere științific și pentru binele cetățeanului, indiferent de domeniu. Nu știu dacă din punct de vedere medical există alte norme, aici trebuie să se exprime cei care înțeleg mult mai bine tagma medicală. Cu siguranță, comportamentul societății se poate schimba în momentul în care informația ajunge la el. Când promovezi fake-news, ar trebui să fii amendat de tagma profesională căreia îi aparții”, concluzionează Gelu Duminică.

#medici #medicina #moldoveni #rețele sociale #Romania #tiktok

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.