O serie de sinucideri și tentative de sinucidere în serviciile din Matignon (cabinetul premierului Franței) au declanșat deschiderea unor anchete interne și judiciare, dezvăluie luni France Inter. Cabinetul premierului francez este zdruncinat de tragedii.

Doi membri ai personalului s-au sinucis în martie 2026, iar două tentative de suicid au fost înregistrate din octombrie 2025.

În acest mediu toxic, în iunie au fost depuse sesizări în temeiul articolului 40 din Codul de procedură penală de către un reprezentant al personalului, iar trei anchete interne au fost deschise la Matignon (cabinetul Prim-ministrului).

Unul dintre funcționarii publici care vrut să se sinucidă în aprilie anul trecut a depus o plângere pentru „hărțuire psihologică care a vizat mai mulți superiori ierarhici din departamentul de corespondență al prim-ministrului ”, a confirmat parchetul din Paris pentru Le Figaro.

Printre cei implicați se numără șeful departamentului de corespondență al prim-ministrului, șeful interimar, un adjunct și un alt înalt funcționar, scrie Mediafax.

Ancheta a fost încredințată Brigăzii pentru Represiunea Infracțiunilor împotriva Persoanelor.

Funcționara care lucra în departamentul de corespondență al Prim-ministrului din 2022, descrie o marginalizare treptată, inclusiv eliminarea atribuțiilor, excluderea de la întâlniri și izolare profesională, în ciuda activării sistemelor interne de alertă.

Conform mai multor relatări, aceste situații fac parte dintr-un climat mai amplu de tensiune, alimentat de instabilitatea politică – patru prim-miniștri în doi ani – reorganizări succesive, reduceri de personal și o concurență sporită între angajați, unii menționând practici manageriale deosebit de dure.

O investigație mai amplă privind riscurile psihosociale va fi întreprinsă în lunile următoare: aceasta va permite o evaluare cuprinzătoare a condițiilor de muncă din cadrul serviciilor, identificarea oricăror disfuncții structurale și formularea de recomandări de prevenire, având în vedere că sistemul intern de raportare — Vigisouffrance — a înregistrat o creștere a sesizărilor în ultimii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ancheta #cabinetul premierului #Franta #sinucideri

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.