Participanții la formările pentru cadrele didactice de sprijin și psihopedagogi, au finalizat cursul specializat în domeniul educației incluzive. Astfel, cei 50 de participanți, au învățat timp de cinci săptămâni cum să proiecteze și să organizeze procesul de incluziune socială și educațională a copiilor cu cerințe educaționale speciale, cum să-și construiască abordarea personalizată pentru fiecare copil, dar și cum să promoveze incluziunea în școală și în comunitate.

„Acest curs n-a fost de nota 10, a fost de nota 100. Am studiat cap-coadă domeniul educației incluzive, mi-am dezvoltat competențele profesionale atât teoretice, cât și practice. Voi face schimbări în proiectarea procesului educațional în instituție. A fost nou și interesant, nu am știut până acum de metoda de lucru – promptul, aplicată în cazul copiilor cu o tulburare de spectru autist, la sigur, o voi utiliza în lucrul cu copiii din instituția în care activez”, a declarat Ada Baltag, cadru didactic de sprijin în gimnaziul din Speia, Anenii Noi.

Participanții califică acest curs drept unul amplu, necesar și util, întrucât cunoștințele dobândite îi vor ajuta să îmbunătățească esențial procesul educațional incluziv în instituțiile în care activează.

„La acest curs, am învățat multe lucruri noi și interesante, bunăoară: abordarea holistică a incluziunii educaționale a copiilor cu cerințe educaționale speciale; evaluarea autentică; principiile organizării procesului educațional din perspectiva incluziunii; comunicarea eficientă și gestionarea situațiilor de criză educațională. Voi revizui tot ce am realizat până acum în activitatea mea de cadru didactic de sprijin”, a menționat Eugenia Mazîlu, cadru didactic de sprijin în liceul din Văratic, Rîșcani.

De precizat totuși că, circa 480 de psihopedagogi și cadre didactice de sprijin vor beneficia până la sfârșitul lunii iulie de formări în domeniul educației incluzive. Cursul se desfășoară online și este predat de formatori din cadrul serviciului de asistență psihopedagogică.

„Experiența și cunoștințele dobândite odată cu finalizarea cursului vor marca schimbări conceptuale şi practice în activitatea mea ca și cadru didactic de sprijin. Îmi propun ca pe viitor să colaborez mai eficient cu familiile copiilor cu cerințe educaționale speciale, implicându-i în diverse activități practice pentru a conștientiza rolul familiei și a școlii în dezvoltarea personalității copilului”, a conchis Olesea Rusu, cadru didactic de sprijin în liceul din Tabani, Briceni.

Formările au fost organizate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova”(PRIM), iar asigurarea unei educații incluzive de calitate în fiecare școală este unul dintre obiectivele trasate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în cadrul PRIM.

#activitate #cadre didactice #MECC #proiecte

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie