Anul curent, producătorii de caise din Republica Moldova au șanse să exporte caise în Ungaria a cărei recoltă a fost compromisă din cauza condițiilor climaterice. Aceștia deja s-au întâlnit acum o zi, în format virtual, cu importatorii din Ungaria pentru a discuta perspectiva relațiilor comerciale. Despre asta s-a anunțat pe pagina de Facebook a Asociației „Moldova Fruct”, cu suportul proiectului cu USAID „Agricultură Performantă în Moldova”.

„Astfel, patru companii producătoare de caise au discutat aspectele comerciale și logistice de export a caiselor moldovenești în Ungaria. Importatorul din Ungaria, care a vizitat standul „Moldova Fruct” din cadrul expoziției „Fruit Logistica 2020” din Berlin, este în căutarea furnizorilor de caise pentru consum în stare proaspătă și celor destinate industriei de procesare”, se spune pe pagina de Facebook a Asociației „Moldova Fruct”.

Acest interes este determinat de faptul că Ungaria, fiind o țară producătoare de caise, a suferit sever din cauza înghețurilor din această primăvară.

Totodată, cumpărătorul a manifestat interes și pentru merele moldovenești, precum și pentru cireșe destinate procesării.

„În săptămânile ce urmează, companiile participante vor purta tratative individuale, care au toate șansele să se materializeze în tranzacții de export”, se mai anunță pe aceeași pagină.

Este de menționat că nu s-au dat nume exacte în comunicatul de presă, însă a fost atașată o imagine în postare din care putem să depistăm unele.

#caise #Ungaria

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.