Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) a avizat proiectul propus de municipalitate privind reparația porțiunii de drum pe 31 august 1989 din centrul Chișinăului, unde a fost descoperit un caldarâm istoric, transmite IPN.

„S-a discutat deja mult la acest proiect și la nivel de schiță. Au mai fost și ședințe, unde au fost propuneri de îmbunătățire și cred că am ajuns la o etapă când putem aproba”, a declarat în cadrul ședinței CNMI, secretarul de stat al Ministerului Culturii, Vladimir Vornic.

Totodată, Vornic a precizat pentru colegii de la IPN că tronsonul cuprins între străzile Alexandr Pușkin și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni urmează a fi conservat și reabilitat corespunzător pentru a păstra acel caldarâm vechi și istoric.

„Chiar și porțiunile lipsă, cei de la Primărie au menționat că au adunat piatră, bucăți de piatră corespunzătoare, cu care se va lucra pentru a repara această porțiune” a spus secretarul de stat al Ministerului Culturii.

Potrivit municipalității, imediat ce va fi recepționat avizul se va purcede la procedurile de licitație.

„Urmează să primim proiectul avizat în modul corespunzător, după care vor fi organizate licitațiile”, a menționat viceprimarul Capitalei, Ilie Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că strada 31 August 1989 din Chișinău a intrat în reparație capitală la începutul lunii aprilie 2022, fiind redeschisă integral pentru circulație la sfârșitul anului 2023, cu excepția tronsonului dintre străzile Alexandr Pușkin și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni.

În luna martie 2023, în timpul lucrărilor a fost descoperit un caldarâm vechi, datând din secolul al XIX-lea. Astfel, în urma acestei descoperiri au fost temporar oprite lucrărilr pentru evaluare și documentarea istorică. Zona a fost conservată până la stabilirea unei soluții pentru valorificarea sa.

#avizare #caldaram istoric #31 august 1989 #CNMI #proiect

Ministerul Educației a venit cu inițiativa de a instala camere de supraveghere în grupele de grădiniță. Măsura promite mai multă transparență, dar ridică și întrebări sensibile despre cine va privi imaginile, cum vor fi protejate și cum va influența relația dintre educatori, copii și părinți.

La grădinițele private, camerele există deja. O educatoare care activează într-o astfel de instituție, Marina Mîțu, spune că s-a obișnuit cu supravegherea, dar recunoaște că senzația de monitorizare nu dispare complet:

„Sincer uneori parcă simți că ești monitorizat, dar asta este despre profesionalism, înțelegem că sunt părinți și fiecare vrea ca copilul să fie în siguranță… Odată ce capeți încrederea părinților, dispare și monitorizarea aceasta.”

Psihologii atrag atenția că, deși camerele pot preveni situații de risc, ele pot schimba comportamentele educatorilor în moduri subtile. Psihologul Doina Chiosa explică:

„Camerele de supraveghere pot afecta, într-adevăr, relația dintre educator și copil pentru că profesorul, educatorul poate să nu mai fie atât de spontan în ceea ce face. Poate să nu mai cuprindă spontan copilul cum poate să o facă în condiția în care nu știe că este urmărit. Poate apărea sentimentul ăsta de că sunt urmărit înseamnă că trebuie să-mi controlez excesiv de mult comportamentul.”

Andrei Pavaloi, șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău, avertizează că instalarea camerelor fără a rezolva problemele sistemice — salarii mici, lipsă de personal, suprasolicitare, ar putea determina tot mai mulți educatori să demisioneze:

„De la asta, de fapt, trebuie să ne pornim. Să creăm condiții, să asigurăm cadrele didactice cu acel salariu decent, ca să nu avem atâta stres în cadrul instituțiilor educaționale. Asta ar diminua din riscurile privind un comportament ne-etic a cadrului didactic în raport cu copiii.”

Inițiativa Ministerului Educației urmează să fie discutată.