Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) a avizat proiectul propus de municipalitate privind reparația porțiunii de drum pe 31 august 1989 din centrul Chișinăului, unde a fost descoperit un caldarâm istoric, transmite IPN.

„S-a discutat deja mult la acest proiect și la nivel de schiță. Au mai fost și ședințe, unde au fost propuneri de îmbunătățire și cred că am ajuns la o etapă când putem aproba”, a declarat în cadrul ședinței CNMI, secretarul de stat al Ministerului Culturii, Vladimir Vornic.

Totodată, Vornic a precizat pentru colegii de la IPN că tronsonul cuprins între străzile Alexandr Pușkin și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni urmează a fi conservat și reabilitat corespunzător pentru a păstra acel caldarâm vechi și istoric.

„Chiar și porțiunile lipsă, cei de la Primărie au menționat că au adunat piatră, bucăți de piatră corespunzătoare, cu care se va lucra pentru a repara această porțiune” a spus secretarul de stat al Ministerului Culturii.

Potrivit municipalității, imediat ce va fi recepționat avizul se va purcede la procedurile de licitație.

„Urmează să primim proiectul avizat în modul corespunzător, după care vor fi organizate licitațiile”, a menționat viceprimarul Capitalei, Ilie Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că strada 31 August 1989 din Chișinău a intrat în reparație capitală la începutul lunii aprilie 2022, fiind redeschisă integral pentru circulație la sfârșitul anului 2023, cu excepția tronsonului dintre străzile Alexandr Pușkin și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni.

În luna martie 2023, în timpul lucrărilor a fost descoperit un caldarâm vechi, datând din secolul al XIX-lea. Astfel, în urma acestei descoperiri au fost temporar oprite lucrărilr pentru evaluare și documentarea istorică. Zona a fost conservată până la stabilirea unei soluții pentru valorificarea sa.

#31 august 1989 #avizare #caldaram istoric #CNMI #proiect

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.