Căldura produsă și livrată de S.A. „Apă-Canal Chișinău” s-ar putea scumpi considerabil. Întreprinderea solicită un tarif mediu de 2 984 de lei pentru o gigacalorie, față de 2 235 de lei/Gcal cât este în prezent, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 33,5%, scrie Bani.md.

Unul dintre principalele motive care se regăsesc în calcule este costul gazelor naturale. Pentru perioada octombrie – decembrie 2026, întreprinderea a inclus un preț mediu prognozat de 18 580,79 lei pentru o mie de metri cubi. Pentru comparație, în calculul pentru ianuarie-martie a fost utilizat un preț de 10 370 de lei, iar pentru aprilie-septembrie – 11 322 de lei.

În total, cheltuielile reglementate pentru producerea, distribuția și furnizarea energiei termice sunt estimate la 52,47 milioane de lei, iar venitul reglementat pentru anul 2026 – la 52,76 milioane de lei.

Apă-Canal Chișinău precizează că și-a actualizat calculele la solicitarea ANRE, inclusiv prin introducerea componentei de corectare pentru anul în curs și revizuirea prognozei privind prețul de procurare a gazelor naturale pentru lunile rămase din 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același proiect, Apă-Canal Chișinău propune și un tarif de 694 de lei pentru un metru cub de apă de adaos, față de 1 154 de lei/m³ cât este în prezent. Astfel, în cazul aprobării, tariful ar scădea cu 460 de lei pentru fiecare metru cub, sau cu aproximativ 40%.

Energia termică produsă de Apă-Canal Chișinău este livrată unui număr de 73 de consumatori, printre care se numără blocuri locative, instituții și agenți economici.

#ANRE #consumatori #energie termica #tarife

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.