Luna iunie a adus o căldură record în 12 țări și a fost excepțional de caldă în alte 26, potrivit unei analize realizate de AFP pe baza datelor programului european Copernicus.

În total, aproximativ 790 de milioane de locuitori din 12 țări din Europa, Asia și Africa au fost expuși la temperaturi care nu mai fuseseră înregistrate niciodată până acum în luna iunie. Pentru alte 26 de țări, luna trecută a fost a doua cea mai caldă lună iunie de la debutul înregistrărilor, printre acestea numărându-se China, Franța, Regatul Unit, dar și Republica Democratică Congo și Etiopia, notează Agerpres.

Iată o trecere în revistă a acestor episoade de căldură timpurie și extremă, consecințe directe ale încălzirii climatice, care crește intensitatea și frecvența caniculelor.

Europa: cu 3 grade peste valorile normale

Locuitorii din sudul și vestul Europei s-au confruntat la final de iunie cu un val de căldură timpuriu, care a pus la încercare populații puțin obișnuite cu astfel de călduri extreme, precum cele din regiunea Parisului, în Franța, dar și din Belgia și Țările de Jos.

În circa 15 țări, printre care Elveția, Italia și țările balcanice, temperaturile au fost cu 3 grade Celsius peste valorile normale pentru această perioadă, în timp ce țări precum Spania, Bosnia și Muntenegru au cunoscut chiar cel mai călduros iunie de la debutul măsurătorilor. Respectând o tradiție anuală, postul andaluz Canal Sur a reușit din nou să prăjească un ou pe stradă, la Sevilla, într-o tigaie.

Asia-Pacific: recorduri atât pe uscat, cât și pe mare

Înaintea Europei, Japonia s-a confruntat, încă din a doua jumătate a lunii iunie, cu un val de căldură, înregistrând cel mai călduros iunie de la debutul măsurătorilor, în 1898. Temperaturile apelor de coastă din jurul arhipelagului au fost cu 1,2 grade Celsius peste normal, egalând recordul stabilit în iunie 2024.

Aceste recorduri vin după ce Japonia a cunoscut deja cea mai fierbinte vară în 2024 (la egalitate cu 2023), urmată de cea mai caldă toamnă înregistrată vreodată. Emblematica pătură de zăpadă a muntelui Fuji a devenit vizibilă abia la începutul lunii noiembrie, cu o lună mai târziu decât în mod obișnuit.

De asemenea, Coreea de Sud și Coreea de Nord s-au confruntat, la rândul lor, cu cea mai caldă lună iunie de la începutul măsurătorilor, cu aproape 2 grade Celsius peste normalele sezoniere.

În China, 102 stații meteorologice au înregistrat recorduri absolute pentru o zi de iunie, unele depășind 40 de grade Celsius, potrivit mass-media de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asia Centrală: cea mai caldă primăvară

Pakistanul, cu o populație de 250 de milioane de locuitori, și Tadjikistanul, cu 10 milioane de locuitori, au înregistrat și ele recorduri de temperatură pentru luna iunie. Aceste episoade se înscriu într-o primăvară excepțional de caldă în toată Asia Centrală, unde, pe lângă aceste două țări, Iranul, Afganistanul, Uzbekistanul și Kârgâzstanul s-au confruntat cu cea mai călduroasă primăvară (aprilie-iunie) de la debutul măsurătorilor.

În funcție de țară, temperaturile au urcat cu 2 până la 4 grade Celsius peste media primăverilor din anii 1981-2010, cu vârfuri izolate care au depășit 50 grade Celsius în unele regiuni aride.

Africa ecuatorială: aproape la fel de cald ca în 2024

Nigeria, a șasea cea mai populată țară din lume, cu o populație de 230 de milioane de locuitori, și-a egalat recordul de temperatură pentru luna iunie stabilit în 2024.

În alte țări din Sahel și Africa ecuatorială, precum Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, Camerun, Republica Democratică Congo și Etiopia, iunie 2025 a fost a doua cea mai caldă lună iunie de la începutul colectării datelor, imediat după iunie 2024.

În Sudanul de Sud, unde temperaturile au fost cu 2,1 grade Celsius peste normalele lunii iunie, a existat deja un val de căldură încă din luna martie, în mod tradițional cea mai caldă lună a anului. Căldura a determinat guvernul să închidă școlile, o măsură fără precedent în această țară instabilă și extrem de săracă.

„Temperaturile extreme și consecințele încălzirii climatice afectează toate aspectele dezvoltării socio-economice a Africii, agravând foametea, insecuritatea și migrațiile”, avertiza în luna mai Organizația Meteorologică Mondială (OMM), agenție a ONU.

#calduri extreme #Europa #luna iunie #record #vara

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.