Alegerile europarlamentare se desfășoară între 6 și 9 iunie în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și sunt așteptați la urne aproximativ 373 de milioane de cetăţeni cu drept de vot.

Olanda va da startul alegerilor europene, joi, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, organizează alegerile pe 9 iunie. Apoi, va va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie, transmite news.ro.

În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.

Ce este Parlamentul European și ce atribuții are

Parlamentul European (PE) este singurul organism ales în mod direct din UE, reprezentând cetăţenii statelor membre. Printre funcţiile sale principale se numără negocierea legilor UE cu guvernele statelor membre, care sunt reprezentate de Consiliul European. De asemenea, PE aprobă bugetul UE şi votează acordurile internaţionale şi extinderile blocului.

PE deţine responsabilităţi semnificative de supervizare, inclusiv puterea de a aproba sau de a respinge numirea preşedintelui Comisiei Europene – funcţie deţinută în prezent de Ursula von der Leyen (Germania) – şi a comisarilor. Spre deosebire de parlamentele naţionale, PE nu are dreptul de a propune legi, ci poate doar să le negocieze pe cele propuse de executivul Comisiei Europene.

PE este format din 720 de membri (eurodeputaţi) aleşi o dată la cinci ani. Eurodeputaţii îşi aleg apoi preşedintele pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Preşedintele în exerciţiu este Roberta Metsola din Malta. În 21 de state membre, între care România, pot vota persoanele cu vârsta minimă de 18 ani.

În Belgia, Germania, Austria şi Malta, vârsta minimă de vot este de 16 ani. În Grecia pot vota persoanele care împlinesc 17 ani în anul alegerilor, iar în Ungaria persoanele căsătorite pot vota indiferent de vârstă.

Cetăţenii UE pot vota în ţara lor de origine sau din străinătate.

Votul în străinătate este permis în toate statele membre, cu excepţia Cehiei, Irlandei, Maltei şi Slovaciei. În Bulgaria şi Italia, acest drept se aplică doar celor care locuiesc în UE. Cetăţenii care locuiesc într-o altă ţară din UE pot alege să voteze pentru candidaţii din ţara de origine sau din ţara de reşedinţă. Alegătorul trebuie să aleagă pentru ce europarlamentari din ţara sa va vota, dar nu este legal să voteze în ambele ţări în acelaşi timp.

Cum se votează pentru Parlamentul european

În unele state membre, între care România, alegătorii pot alege doar liste închise care nu permit schimbarea ordinii candidaţilor preferaţi, în timp ce în altele pot selecta candidaţi individuali într-un sistem preferenţial. În funcţie de legislaţia naţională, unii alegători din străinătate pot vota la ambasadele naţionale, prin poştă sau electronic.

Candidații la funcția de europarlamentar

Alegătorii pot alege dintre candidaţii individuali sau dintre delegaţii partidelor politice, în funcţie de ţară. Odată aleşi, politicienii din fiecare naţiune vor merge în grupurile europene care formează Parlamentul, în funcţie de orientările politice. Unele state membre, printre care Germania, permit candidatura la alegerile europene doar pentru candidaţii partidelor politice sau asociaţiilor politice.

Persoanele alese nu pot ocupa funcţii în guvernele naţionale sau în alte organisme politice, cum ar fi Comisia Europeană, Curtea de Justiţie sau Curtea de Conturi, printre altele. Toţi candidaţii trebuie să fie cetăţeni ai UE.

#alegeri #europarlamentar #Parlamentul European #politicieni

Un general-maior al armatei ruse se află în stare critică după ce a fost împușcat în apropierea orașului Engels, potrivit relatărilor din presa rusă. Atacul ar fi al treilea incident de acest tip care vizează ofițeri ruși în numai două săptămâni, anunță mediafax.ro.

Generalul-maior Nikolai Varpakhovich ar fi fost atacat joi dimineață în satul Probuzhdenie, din regiunea Saratov, relatează The Independent. Publicația rusă independentă SotaVision relatează că incidentul reprezintă a treia tentativă de asasinat asupra unor ofițeri ruși într-un interval de două săptămâni.

Atacatorul ar fi venit pe motocicletă

Potrivit publicației online ruse Mash, un individ necunoscut s-ar fi apropiat pe motocicletă de o locuință privată și ar fi deschis focul asupra generalului.

Varpakhovich ar fi fost lovit de două gloanțe, unul în zona trunchiului și altul în față. Șoferul său ar fi fost, de asemenea, împușcat, dar a reușit să cheme ambulanța.

Generalul a fost transportat la spital și se afla în stare critică, potrivit informațiilor publicate de Mash și preluate de The Independent.

Ucraina îl acuză de atacul asupra spitalului de copii din Kiev

Numele lui Nikolai Varpakhovich apare într-unul dintre dosarele deschise de autoritățile ucrainene în legătură cu bombardarea spitalului de copii Ohmatdit din Kiev, în iulie 2024.

Kievul susține că generalul ar fi coordonat atacul în perioada în care conducea Divizia 22 de Aviație de Bombardament Greu a forțelor aeriene ruse. Unitatea este bazată la aerodromul Engels, unde sunt staționate inclusiv bombardiere strategice Tu-95 și Tu-160. Baza a fost vizată în repetate rânduri de atacuri ucrainene.

Potrivit Ucrainei, un bombardier Tu-95MS a lansat o rachetă de croazieră Kh-101 asupra spitalului Ohmatdit. Peste 600 de pacienți se aflau în unitatea medicală la momentul atacului. Zeci de persoane au fost rănite, iar două au murit, între acestea aflându-se și un medic. Clădirea secției de toxicologie a fost distrusă, iar alte patru corpuri ale spitalului au fost avariate.

Generalul fusese pus sub acuzare în lipsă

Cu doar câteva zile înaintea atacului armat, la 31 august, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Parchetul General ucrainean îl notificaseră în lipsă pe Varpakhovich cu privire la suspiciunile formulate împotriva sa.

Anchetatorii ucraineni susțin că generalul ar fi dat, la 8 iulie 2024, ordinul de luptă pentru atacarea cu rachete a Spitalului Național Specializat pentru Copii Ohmatdit din Kiev.

Autoritățile de la Kiev și SBU nu și-au asumat responsabilitatea pentru atacul armat asupra generalului rus.