Calendarul alegerilor europarlamentare în statele Uniunii. Care sunt atribuțiile Parlamentului European

Alegerile europarlamentare se desfășoară între 6 și 9 iunie în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și sunt așteptați la urne aproximativ 373 de milioane de cetăţeni cu drept de vot.

Olanda va da startul alegerilor europene, joi, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, organizează alegerile pe 9 iunie. Apoi, va va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie, transmite news.ro.

În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.

Ce este Parlamentul European și ce atribuții are

Parlamentul European (PE) este singurul organism ales în mod direct din UE, reprezentând cetăţenii statelor membre. Printre funcţiile sale principale se numără negocierea legilor UE cu guvernele statelor membre, care sunt reprezentate de Consiliul European. De asemenea, PE aprobă bugetul UE şi votează acordurile internaţionale şi extinderile blocului.

PE deţine responsabilităţi semnificative de supervizare, inclusiv puterea de a aproba sau de a respinge numirea preşedintelui Comisiei Europene – funcţie deţinută în prezent de Ursula von der Leyen (Germania) – şi a comisarilor. Spre deosebire de parlamentele naţionale, PE nu are dreptul de a propune legi, ci poate doar să le negocieze pe cele propuse de executivul Comisiei Europene.

PE este format din 720 de membri (eurodeputaţi) aleşi o dată la cinci ani. Eurodeputaţii îşi aleg apoi preşedintele pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Preşedintele în exerciţiu este Roberta Metsola din Malta. În 21 de state membre, între care România, pot vota persoanele cu vârsta minimă de 18 ani.

În Belgia, Germania, Austria şi Malta, vârsta minimă de vot este de 16 ani. În Grecia pot vota persoanele care împlinesc 17 ani în anul alegerilor, iar în Ungaria persoanele căsătorite pot vota indiferent de vârstă.

Cetăţenii UE pot vota în ţara lor de origine sau din străinătate.

Votul în străinătate este permis în toate statele membre, cu excepţia Cehiei, Irlandei, Maltei şi Slovaciei. În Bulgaria şi Italia, acest drept se aplică doar celor care locuiesc în UE. Cetăţenii care locuiesc într-o altă ţară din UE pot alege să voteze pentru candidaţii din ţara de origine sau din ţara de reşedinţă. Alegătorul trebuie să aleagă pentru ce europarlamentari din ţara sa va vota, dar nu este legal să voteze în ambele ţări în acelaşi timp.

Cum se votează pentru Parlamentul european

În unele state membre, între care România, alegătorii pot alege doar liste închise care nu permit schimbarea ordinii candidaţilor preferaţi, în timp ce în altele pot selecta candidaţi individuali într-un sistem preferenţial. În funcţie de legislaţia naţională, unii alegători din străinătate pot vota la ambasadele naţionale, prin poştă sau electronic.

Candidații la funcția de europarlamentar

Alegătorii pot alege dintre candidaţii individuali sau dintre delegaţii partidelor politice, în funcţie de ţară. Odată aleşi, politicienii din fiecare naţiune vor merge în grupurile europene care formează Parlamentul, în funcţie de orientările politice. Unele state membre, printre care Germania, permit candidatura la alegerile europene doar pentru candidaţii partidelor politice sau asociaţiilor politice.

Persoanele alese nu pot ocupa funcţii în guvernele naţionale sau în alte organisme politice, cum ar fi Comisia Europeană, Curtea de Justiţie sau Curtea de Conturi, printre altele. Toţi candidaţii trebuie să fie cetăţeni ai UE.

#europarlamentar #politicieni #Parlamentul European #alegeri

Proiectul Liniei electrice Vulcănești-Chișinău, numită și „linia independenței energetice”, avansează foarte bine, susține ministrul Energiei, Dorin Jughietu. El spune că autoritățile, dar și echipele din teren, fac tot posibilul ca acest proiect să fie finalizat până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Vulcănești-Chișinău urmează să înlocuiască actuala linie Isaccea – Vulcănești-Moldgres-Chișinău, controlată de regimul secesionist de la Tiraspol.

„Avem un progres de peste 60%. Lucrăm deja pe linie pe o distanță de peste 100 de km. Avem peste 300 de fundații finalizate, avem 100 de piloni aproape gata și estimăm că foarte curând o să avansăm și cu alte lucrări din acest proiect”, a declarat Dorin Jughietu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Întrebat dacă proiectul va fi finalizat până la sfârșitul anului, ministrul a spus: „Am ședințe săptămânale cu toți contractorii, cu toate echipele. Cu toții sunt angajați și depun toate eforturile necesare pentru a atinge acest obiectiv, să avem linia energizată până la sfârșitul anului”.

Darea în exploatare și punerea în funcțiune a noii linii electrice va reprezenta o oportunitate pentru Republica Moldova de a deveni independentă față de Tiraspol la capitolul energetic, întrucât, în prezent, singura linie de import de electricitate din România în Republica Moldova trece prin Moldgres și poate să fie deconectată de Tiraspol.

„În configurația actuală a liniei Isaccea-Vulcănești-Chișinău, linia trece prin centrala de la MGRES, ceea ce este o vulnerabilitate pentru noi. Momentul în care linia nouă o sa fie dată în exploatare o să elimine complet această vulnerabilitate. N-o să mai existe riscul că Tiraspolul o să se trezească într-o noapte și o să închidă mânerul”, a spus Junghietu.

Sunt înregistrate progrese semnificative și la proiectul Liniei electrice Bălți-Suceava, a mai spus oficialul.

„A fost definitivat traseul pe unde o să treacă această linie, a fost stabilită compania care o să urmărească execuția acestui proiect și se definitivează caietul de sarcini. Noi estimăm ca, până în toamnă, să lansăm chiar și licitația pentru executarea acestui proiect”.

La această etapă se estimează ca linia să fie finalizată și dată în exploatare până la finele anului 2027, însă linia ar putea fi finalizată mai devreme: „Pe măsură ce lucruile avansează, o să identificăm măsuri adiționale pentru a scurta termenele”.

Republica Moldova planifică construcția a trei linii electrice de 400 kV, pentru a consolida interconectarea cu sistemul energetic continental european ENTSO-E. Este vorba despre linia Vulcănești-Chișinău, linia Bălți-Suceava, estimată a fi terminată în 2027, și linia Strășeni-Gutinaș, planificată pentru finalizare către anul 2030.