Anul 2025 numără 365 de zile, dintre care 252 vor fi zile lucrătoare, iar 113 zile de odihnă în weekend și sărbători. Din cele 13 sărbători naționale stabilite prin Codul Muncii, doar nouă vor fi în timpul săptămânii de lucru, oferind astfel moldovenilor nouă zile suplimentare de odihnă, transmite IPN.

Conform Codului Muncii, în Republica Moldova avem următoarele sărbători cu zile fixe libere pentru toți bugetarii:

1 ianuarie – Revelionul (miercuri);
7 și 8 ianuarie – Nașterea lui Isus Hristos (Crăciun pe stil vechi, miercuri și joi);
8 martie – Ziua Internațională a Femeii (sâmbătă);
1 mai – Ziua Internațională a Solidarității Oamenilor Muncii (joi);
9 mai – Ziua Europei și Ziua comemorării eroilor căzuți (vineri);
1 iunie – Ziua Internațională a Copilului (duminică)
27 august – Ziua Independenței Republicii Moldova (miercuri);
31 august – Ziua Limbii Române (duminică);
25 decembrie – Crăciunul pe stil nou (joi).

Zile de sărbătoare cu dată schimbătoare:

20 aprilie – Prima zi de Paști (duminică);
21 aprilie – A doua zi de Paști (luni);
28 aprilie – Paștile Blajinilor (luni).

Pe lângă zilele libere prevăzute de Codul Muncii, în calendarul sărbătorilor se adaugă și zilele de hram, care sunt nelucrătoare pentru salariații din localitățile respective. Chișinăul își sărbătorește Hramul pe 14 octombrie, Cahulul – pe 21 noiembrie. La Bălți e Hram pe 22 mai, iar la Comrat – pe 20 august.

Salariații convocați la muncă în zilele de sărbătoare nelucrătoare beneficiază de o retribuție în mărime dublă, indiferent dacă sunt plătiți pe oră, pe zi sau au salariu lunar. În anumite condiții, angajatorul poate oferi o zi liberă în schimbul zilei lucrate, fără remunerare suplimentară.

Nu pot fi obligați să muncească în zilele de sărbătoare salariații sub 18 ani, femeile însărcinate, persoanele cu dizabilități severe, părinții cu copii mici sau cu dizabilități – decât cu acord scris. De asemenea, cei aflați în concediu sau cu contractul de muncă suspendat la data sărbătorii nu sunt obligați să recupereze aceste zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#calendar #zile libere

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.